Potrivit lui Chicu, numărul angajaților din Cancelaria de Stat aproape s-a dublat, iar situații similare se găsesc în mai multe ministere. Politicianul afirmă că autoritățile reduc atribuțiile administrației locale, dar consolidează aparatul central, întrebându-se cum poate fi explicată această abordare cetățenilor din localități.

Politicianul susține că tendința de extindere a aparatului administrativ se regăsește și în alte ministere.

„În Ministerul Justiției erau 94 de angajați, acum sunt 155 (cu 66 mai mulți). Adică echivalentul a 8 primării. La Ministerul Economiei și Infrastructurii erau 156, acum sunt 308 – de două ori mai mulți (sau încă 20 de primării). La Ministerul Agriculturii, în 2021 lucrau 121 de specialiști, iar acum efectivul său s-a dublat, ajungând la 206 persoane, adică încă 13 primării. Ministerul Sănătății avea 105 angajați, acum are 219; la Ministerul Educației erau 112, acum sunt 179 ș.a.m.d.”, a spus el, acuzând autoritățile că „umflă efectivele de personal din instituțiile puterii centrale”.

Replica a venit de la fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, care l-a acuzat pe fostul premier de manipulare a datelor privind efectivele Ministerului Sănătății.

Nemerenco susține că numărul funcționarilor publici din minister este de 93, și nu de 219, așa cum afirmă Chicu. Ea a precizază că, în 2021, doar 45 de funcționari activau efectiv pe domeniul sănătății. Restul posturilor erau atribuite sectorului muncii și protecției sociale.

Fosta ministră afirmă că, la preluarea mandatului, doar trei persoane gestionau domeniul medicamentelor și dispozitivelor medicale, iar în perioada pandemiei doar 14 funcționari elaborau politici publice în sănătate.

„Nu am nimic împotriva egalității de gen, dar credeți că este normal ca doar 3 funcționari să se ocupe cu întreg sectorul de medicamente, echipamente medicale, proiecte de legi pe domeniu și rapoarte?”, a întrebat fosta ministră.

Marcel Spatari: Statul are nevoie de personal suplimentar pentru a face față procesului accelerat de aliniere la legislația UE

Pe 2 aprilie 2026, deputatul PAS Marcel Spatari a răspuns unei acuzații similare lansate de Ion Chicu în care a susținut că angajările sunt justificate de obiectivele strategice ale țării, în special de parcursul european. Potrivit lui, instituțiile statului au nevoie de personal suplimentar pentru a face față procesului accelerat de aliniere la legislația Uniunii Europene și pentru a respecta termenele asumate.

„Aceste unități din Guvern sunt necesare pentru că avem o agendă de integrare europeană și de implementare a legislației europene foarte ambițioasă. Practic, marea majoritate a directivelor și regulamentelor europene sunt planificate să fie implementate anul acesta și cel mult anul viitor pentru a pregăti țara de semnarea tratatului de aderare în 2028. Sunt necesare aceste unități, în special pentru procesul de integrare europeană, care vine și el cu beneficii, care vine cu fonduri”, a răspuns Marcel Spatari.

Parlamentarul PAS a explicat că banii pentru salariile celor angajați pe cele 56 de posturi noi în Guvern vor fi acoperiți din cele 1,9 miliarde de euro pe care Republica Moldova le va primi între 2025 și 2027 de la Uniunea Europeană. Republica Moldova a primit deja primele două tranșe din această sumă pusă la dispoziție de UE pentru dezvoltarea Republicii Moldova.

Citește și: De ce nu deține Ala Nemerenco nicio funcție în stat? Maia Sandu: „A fost alegerea Dumneaei”

Deputatul PAS a amintit și despre finanțarea de 1,9 miliarde oferite de UE R. Moldova, fonduri destinate dezvoltării economice, care ar putea contribui la întreținerea instituțiilor publice.

Discuția dintre cei doi a avut loc în contextul în care Guvernul a aprobat pe 29 decembrie 2025 un moratoriu asupra angajărilor în sectorul public până la 31 decembrie 2026. Măsura a vizat blocarea a circa 17.000 de posturi vacante, fiind justificată prin necesitatea reducerii cheltuielilor de personal, în condițiile majorării salariilor în sectorul bugetar.