Alegerile prezidenţiale au fost printre cele mai importante evenimente politice pentru Republica Moldova. A fost o confruntare directă între forțele pro-europene și pro-ruse. Maia Sandu a obținut un al doilea mandat prezidențial, însă victoria a fost una extrem de strânsă in fața candidatului pro-rus, Alexandr Stoianoglo.

MAIA SANDU preşedintele Republicii Moldova „:Libertatea, adevărul şi dreptatea au învins. Moldova a reuşit să îşi arate voinţa şi puterea prin votul fiecăruia dintre noi. Am dovedit că uniţi reuşim să-i învingem pe cei care au vrut să ne îngenuncheze”.

ALEXANDR STOIANOGLO fost candidat PSRM la alegerile prezidenţiale: „Astăzi Moldova a vorbit prin voi, oamenii ei. Votul vostru a şters orice graniţă dintre oraş şi sat, nord şi sud, est şi vest, iar prezentţa voastră masivă la urne demonstrează încă odată că Moldova nu este doar un punct pe hartă”

ÎNCERCĂRI DE DESTABILIZARE

Campania electorală și scrutinul prezidențial din 2024 nu au fost lipsite de provocări. Republica Moldova a fost ținta unei tentative de fraudă fără precedent. Potrivit autorităţilor de la Chişinău, banii folosiţi pentru coruperea alegătorilor şi pentru fraudarea procesului electoral au venit din Federaţia Rusă prin intermediul une grupări criminale.

VIOREL CERNĂUŢEANU şeful Inspectoratului General al Poliţiei: „Vom vorbim în prima fază de acea schemă de corupere a alectoratului prin sistem bancar, aflat sub interdicţie internaţională, PSB bank şi a doua formă de corupere, forma veche. Au fost realizate peste 1,4 milioane de tranzacţii. Şi doar în sistemul operatorilor de telefonie şi a măsurilor de investigaţii,numere unice care au intrat în contact cu PSB bank din Republica Moldova au fost 138.448 de utilizatori documentaţi”.

Analiştii politici de la Chişinău susţin că alegerile au demonstrat că cetăţenii susţin parcursul european al ţării, iar misiunea cea mai complicată rămâne lupta cu corupţia.

ANDREI CURĂRARU expert în politici publice, WatchDog: „În principiu putem vorbi despre nişte alegeri fără precedent din punct de Vedere al mobilizării, dar şi a inteferenţelor externe. Dacă vorbim despre mobilizare, am văzut o reacţie foarte activă a cetăţenilor Republicii Moldova, la acele falsificări care au avut loc în tuul 1, dar şi o mobilizare fără precedent care a avut loc în diasporă.Dacă vorbim despre interferenţele Federaţiei Ruse ele au căpătat un nou caracter sistem. La fiecare exerciţiu electoral ele au crescut, iar acum se pare că obiectivul este preluarea puterii în Republica Moldova şi ne aşteptăm cu siguranţă ca acestea să se repede şi în 2+25 la alegerile parlamentare”.

Pe 24 decembrie, Maia Sandu, preşedintele ales al Republicii Moldova, a preluat oficial cel de-al doilea mandat în cadrul unei ceremonii solemne organizate la Palatul Republicii din Chisinau. OBIECTIVUL INTEGRĂRII ÎN UE, ÎN CONSTITUŢIE

Anul 2024 s-a remarcat şi prin faptul că a avut loc un referendum constitutional, iar basarabenii au ales parcursul european al ţării. Constituţia a fost completată cu un nou capitol în care este stipulat că integrarea în UE este obiectul strategic al Republicii Moldova Victoria a fost la limită, cu 50,38% din sufragii, adică o diferență de peste 10 mii de voturi pentru obţiunea DA oferita parcursului European.

ALEXANRU TĂNASE expert constituţional: „Dacă ar fi să sanlizăm toate modificările care s-au operat în Constituţie în toţi aceşti 30 de ani de zile, din punct de Vedere valori aceasta este cea mai importantă şi are va produce în mod cert efectele necesare, binenţele dacă va exista voinţă politică. Vreau să vă zic că este ceva firesc ca un referendum de acest gen să treacă cu majoritate relative mica. Asta înseamnă că Republica Moldova este o societate democratică”.

GUVERNUL RECEAN, REMANIERI ŞI DEMISII

Tot în acest an, componenţa Guvernului condus de Dorin Recean a trecut prin mai multe schimbări. În luna martie, Rodica Iordanov a demisionat din funcția de ministru al Mediului. Postul a fost preluat de Sergiu Lazarencu. In luna noiembrie, ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, şi-a anunţat demisia din Guvernul Republicii Moldova dar şi retragerea din Partidul Acţiune şi Solidaritate. Remanierile au continuat.

DORIN RECEAN prim-ministrul Republicii Moldova: „În domeniul Afacerilor Interne trebuie să asigurăm o mai bună sinergie între sudiviziuni. De acest portofoliu va fi responsabilă doamna Daniela Misail Nichitin. La ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale urmează să continue lucrurile şi proiectele deja demarate. Domnul vicepremier Vladimir Bolea preia acest portofoliu şi va fi responsabil de implementare a acestor responsabilităţi. Ministerul Agriculturii va continua să-şi îmbunătăţească comunicarea cu asociaţiile de profil. Acest portofoliu va fi gestionat în continuare de doamna ministru Ludmila Catlabuga”.

ANDREI CURĂRARU expert în politici publice, WatchDog „:Atunci când s-a creat această linie narativă despre remanieri în Guvern se presupunea că vor fi nişte feţe noi, din afara PAS care vor da un suflu nou guvernării. Până la urmă nu am văzut acest fapt. Aş spune că nimeni nu vrea să intre în echipa unei nave care parte a fi atacată. Nimeni nu vrea să îţi assume un act de guvernare care este unul suficient de greu, mai ales pe un termen foarte scurt în care să poţi realiza mai multe obiective”.

SPRIJIN EUROPEAN: R. MOLDOVA, GAZDA LIDERILOR UE

Cu mici progrese, s-a continuat drumul spre integrarea în Uniunea Europeană. În 2024, Republica Moldova a fost gazda mai multor vizite importante ale oficialilor europeni. Au fost nu doar un semn de solidaritate, dar şi un sprijin direct oferit Republicii Moldova în contextul tensiunilor geopolitice. MIHAI ISAC expert în politică externă: „Este în primul rând un mesaj de unitate. Este un mesaj care subliniează faptul că Republica Moldova este de facto parte a spaţiului politic european şi o să dureze câţiva ani până când vom avea drepturile şi obligaţiile în calitate de stat membru al UE. De asemenea avem foarte multe acorduri bilaterale semnate de către statele europene şi Republica Moldova, iar România rămâne cel mai important ambsador al Republicii Moldova în acest demers. Mai vedem un interes şi din partea altor actori importanţi şi aici mă refer la Marea Britanie, reuşind practice să aducă R. Moldova ca membru important în acest concern diplomatic european”.

ALEGERILE PARLAMENTARE: TEST PENTRU VIITORUL EUROPEAN

În 2025 vor fi alegerile parlamentare, iar rezultatul ar putea influenţa direcţia europeană a Republicii Moldova. Analiştii de la Chişinău susţin că pentru ca ţara să continue drumul spre UE este nevoie de stabilitate politică și de o voință comună pentru a continua reformele.

MIHAI ISAC analist în politică externă: „Dacă la alegerile parlamentare din 2025, majoritatea parlamentară nu este asigurată de o forţă de coaliţie pro-europeană, atunci foarte multe demersuri ale Republicii Moldova vor fi îngheţate. Vom asista la instaurarea unui regim Georgian la Chişinău Vedem că forţele pro-ruse încearcă să vicieze acest proces încă de pe acum prin pregătirea terenului pentru coruperea electorală pe o scară mult mai mare. Reimperializarea politicii externe a Federaţiei Ruse reprezintă un pericol atât pentru Republica Moldova, cât şi pentru statele din regiune”.