Un nou proiect de lege, conceput pentru a spori siguranța și protecția copiilor, a stârnit reacții în spațiul public. Se propune restricționarea accesului la funcțiile care implică un contact regulat cu minorii pentru persoanele considerate inapte din punct de vedere mintal. Această formulare a atras critici din partea comunității. Apărătorii persoanelor care suferă de tulburări mintale susțin că noile prevederi riscă să le blocheze acestora accesul la anumite profesii și, mai grav, să alimenteze stigmatizarea socială deja existentă.
Diagnosticată cu tulburare de personalitate borderline și aflată în remisie, Ecaterina Luțișina spune că persoanele cu tulburări psihice nu sunt un pericol pentru copii. Ea consideră că noile prevederi legale pot limita accesul la muncă și pot accentua stigmatizarea.
ECATERINA LUȚIȘINA, activist civic: În prezent vreau să înființez un ONG care să răspundă necesităților mintale din Republica Moldova, inclusiv în ceea ce privește adolescenții. Dar aceste prevederi noi, practic ne-ar interzice să interacționăm cu copii, pentru că, în spate, pe lângă mine, am la fel o echipă de persoane care trăiesc cu tulburări mintale, sunt în remisie și sunt absolut ok. De aceea vreau să fie foarte clar că noi nu suntem un pericol pentru copii.
Specialiștii explică că nu toate tulburările psihice reprezintă un pericol pentru cei din jur.
SERGIU SANDULEAC, psihoterapeut: Nu toate tulburările neapărat reprezintă pericol pentru societate. Dumneavoastră înțelegeți că dacă s-ar întâmpla acest lucru, atunci toată lumea ar trebui să stea la secția de psihiatrie. Există servicii specializate care ajută. Fiecare intră în dificultate și e absolut firesc. Important e să mergem după principiul că fiecărui om trebuie să i se respecte drepturile.
Deși recunoaște că proiectul urmărește un scop nobil, cel de protejare a copiilor, unele formulări din document sunt vagi și lasă loc de interpretări periculoase.
NATALIA ȚURCAN, avocat: În primul rând, trebuie să luăm în considerare că orice lege trebuie să fie clară și previzibilă. Asta reiese din conceptul statului de drept. Când examinăm acest proiect, apar întrebări referitoare la două noțiuni, cel puțin. Se utilizează noțiunea de persoană inaptă din punct de vedere mintal. Este întrebarea: care sunt aceste persoane? De aceea, aici este foarte important de înțeles despre ce este vorba, despre care persoane este vorba, pentru ca să nu limităm drepturile persoanelor (3:51) care nu pot reprezenta niciun pericol pentru copii.
De cealaltă parte, autoritățile dau asigurări că modificările legislative propuse au exclusiv scopul de a proteja minorii de eventuale forme de abuz. Vizate ar fi doar persoanele care lucrează în contact direct cu copiii, cum ar fi educatorii, profesorii sau angajații centrelor de plasament. Reprezentanții Ministerului Muncii și Protecției Sociale precizează că proiectul se află abia în faza de consultări și poate fi ajustat.
NATALIA PLUGARU, ministrul Muncii și Protecției Sociale: Mai sunt alte modificări care într-adevăr presupun o analiză la medicul neurolog sau psihoterapeut înainte de a lucra cu copii. Noi acest lucru ne-am propus. Dacă există cumva opinii în societate că acest lucru ar trebui să fie revăzut, noi vrem să ascultăm. Vreau doar să spun că noi am făcut consultări destul de extinse, atât pe intern cu ministerele, cât și pe extern cu partenerii.
Citește și: Statistici îngrijorătoare: 25 de minori au ajuns la spital cu intoxicații alcoolice în 2026În următoarele săptămâni, proiectul de lege urmează să fie examinat în ședința de Guvern, iar ulterior va fi transmis Parlamentului pentru dezbateri și adoptare. In tările Uniunii Europene, testarea psihologică a educatorilor este obligatorie. Ea se face la angajare si se repetă in fiecare an.
