Președintele Donald Trump nu ascunde faptul că își dorește să câștige un Premiu Nobel pentru Pace. Susținătorii săi spun că deja merită acest premiu, în timp ce detractorii săi ridiculizează complet această ambiție – indicând politicile sale controversate drept motive de descalificare, notează CNN, într-o analiză.

Trump a moștenit două dintre cele mai grave conflicte ale acestui nou secol: războaiele din Gaza și din Ucraina. Pe ambele fronturi, contururile unei înțelegeri sunt acum vizibile, potrivit TVR Info.

Este mai puțin clar dacă Trump și echipa sa pot aduce pacea. Dar, dacă o vor face, comitetul Nobel poate și ar trebui să recunoască realizarea și să-i acorde lui Trump medalia mult râvnită.

Ucraina

După nouă luni de politică oscilantă și o vară de summituri cu Putin, Zelenski și lideri europeni, precum și o ofensivă rusă dezastruoasă care nu a dus la câștiguri teritoriale și a provocat peste 20.000 de pierderi rusești, forma unei înțelegeri pare să prindă contur – una cu două elemente principale:

-În primul rând, o garanție de securitate, cu angajamente din partea SUA și a aliaților NATO de a furniza armatei Ucrainei sprijin și de a permite apărarea teritoriului său suveran împotriva viitoarelor invazii.

-În al doilea rând, unele schimburi teritoriale de-a lungul actualei linii de contact din estul Ucrainei, pentru a restabili granițe sigure și a crea condițiile pentru o pace pe termen lung.

Aceasta este înțelegerea, întrucât Ucraina este puțin probabil să accepte orice acord privind schimburi teritoriale separat de o garanție de securitate, iar Rusia este puțin probabil să-și oprească războiul dezastruos fără o înțelegere privind harta teritorială.

Dar pentru a se ajunge acolo va fi nevoie de un angajament susținut din partea SUA și a NATO în ceea ce privește furnizarea de echipamente militare Ucrainei, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană și rachete cu rază mai lungă de acțiune.

Va fi nevoie, de asemenea, de intensificarea sancțiunilor și a presiunii economice asupra Moscovei.

După recentele reuniuni ale Adunării Generale a ONU de la New York, Trump pare să fi susținut această abordare, echipamentele militare americane ajungând în Ucraina prin achiziții realizate de aliații NATO. Pentru prima dată, europenii discută despre utilizarea a peste 300 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate ca împrumut pentru Ucraina, pentru a ajuta economia și baza sa de apărare să reziste în fața războiului în desfășurare.

Atâta timp cât Casa Albă rămâne consecventă în această abordare mai hotărâtă, șansele vor crește ca Putin, în cele din urmă, să nu aibă altă opțiune decât să încheie un acord și să salveze aparențele.

Rusia a suferit deja peste un milion de pierderi militare în războiul declanșat de Putin, iar economia sa este tot mai tensionată, cu rate ale dobânzilor apropiindu-se de 20 la sută și bugete dependente de exporturile de energie vulnerabile la sancțiuni.

Dacă Trump poate menține presiunea asupra Moscovei și, în același timp, să contureze acordul care să pună capăt războiului, o înțelegere este posibilă înainte ca comitetul Nobel să își aleagă laureatul pentru premiul din 2026, peste un an de acum.

Războiul din Gaza

Trump a preluat mandatul având deja în vigoare un armistițiu în trei faze moștenit de la administrația Biden, conceput pentru a pune capăt complet războiului din Gaza. A doua fază prevedea structuri interimare de securitate și politice, împreună cu un amplu program de reconstrucție pentru enclavă. Cadrul pentru „ziua de după” fusese deja elaborat, urmând ca detaliile să fie finalizate în prima fază, o perioadă de șase săptămâni în care ostaticii urmau să fie eliberați și asistența umanitară sporită să ajungă în Gaza.

În mod tragic, armistițiul s-a prăbușit după prima fază, în martie. Ultimele șase luni au fost marcate de unele dintre cele mai intense operațiuni militare israeliene de până acum, însoțite de o criză umanitară, perioadă în care Israelul a blocat pentru prima dată granițele Gazei.

În urmă cu două săptămâni, orice pretenție la Premiul Nobel părea îndoielnică, din cauza situației din Gaza. Negocierile stagnau, iar Israelul începea o operațiune militară controversată pentru a cuceri orașul Gaza și cartierul nordic al Fâșiei Gaza.

Înalți oficiali israelieni au declara că Israelul plănuia să ocupe Gaza, eventual să repopuleze teritoriul cu israelieni și să-i alunge pe locuitorii Gazei în acest proces. Situația evolua de la rea la mai rea.

Asta s-a schimbat săptămâna trecută, după ce Trump a prezentat un plan în 20 de puncte pentru încheierea războiului, prin care Israelul renunță la anexare sau ocupație, iar Hamas este obligat să renunțe la controlul asupra Gazei și să elibereze toți ostaticii, vii și morți.

Acest plan seamănă cu ceea ce fusese prevăzut pentru Faza 2 a acordului din ianuarie și a primit aprobarea Israelului, precum și sprijinul statelor arabe și cu majoritate musulmană, inclusiv Arabia Saudită, Qatar, Egipt, Iordania, Turcia, Pakistan și Indonezia.

Există acum un consens că Hamas nu poate rămâne la conducerea Fâșiei Gaza după încheierea acestui război și că este nevoie de un efort internațional organizat de SUA pentru a restabili securitatea și a crea noi structuri de guvernare care să înlocuiască Hamas, care a condus Gaza timp de aproape două decenii.

Săptămâna trecută, Hamas și-a exprimat aprobarea condiționată față de plan.

Premiul Nobel pentru Pace 2025, decis înainte de armistițiul din Gaza

Joi, Israelul şi Hamas au convenit asupra unui armistiţiu în Gaza şi asupra eliberării ostaticilor, un pas important pentru a pune capăt celor doi ani de război distrugător în teritoriul palestinian. Azi dimineață, guvernul israelian a aprobat, într-o ședință care s-a întins până spre dimineață, prima parte a planului de pace propus de Donald Trump, ce prevede eliberarea ostaticilor israelieni de către organizația teroristă Hamas.

Însă Comitetul norvegian care acordă Premiul Nobel pentru Pace a încheiat deliberările încă de luni, cu câteva zile înainte ca Israelul și Hamas să anunțe acordul de armistițiu și eliberare a ostaticilor. „Ultima reuniune a comitetului Nobel a avut loc luni”, a declarat pentru AFP Erik Aasheim, purtătorul de cuvânt al Institutului Nobel din Norvegia.

Biletul lui Trump către Oslo

Premiul Nobel pentru Pace este acordat în fiecare an pe 10 decembrie, data morții lui Alfred Nobel, în 1896. Comitetul își alege laureatul cu două luni mai devreme – pe 10 octombrie. Trump speră, fără îndoială, că ar putea obține premiul în această săptămână.

Acest lucru este însă puțin probabil. Dar anul viitor marchează a 125-a aniversare a premiului, iar Trump ar putea avea atunci o șansă reală.

Anul 2026 va fi o poartă între o lume a consolidării și stabilizării sau una a creșterii dezordinii și conflictelor. Războaiele din Gaza și Ucraina sunt două repere care, dacă ar fi rezolvate, ar contribui la creșterea integrării și interconectivității în Orientul Mijlociu și Europa, cu ambițiile iraniene și ruse reduse, având totodată ca efect strategic diminuarea riscurilor de conflict legate de Taiwan, potrivit analistului Brett H. McGurk.

Președintele Trump și echipa sa merită recunoaștere pentru că au contribuit la punerea în aplicare a cadrului necesar pentru încheierea ambelor războaie. Dacă vor reuși acum să ducă planurile la bun sfârșit și să nu piardă concentrarea în anul următor (un mare „dacă”), atunci Trump va putea revendica credibil Premiul Nobel pentru Pace cu ocazia celei de-a 125-a aniversări, subliniază McGurk, care adaugă: indiferent de părerea pe care cineva o are despre președintele Trump și administrația sa, în aceste două probleme esențiale de război și pace, ar trebui să sperăm cu toții că va reuși.