Uniunea Europeană înăspreşte regulile pentru migranţi. Miniştrii de interne ai blocului comunitar, au aprobat azi, la Bruxelles, un nou set de măsuri care le va permite statelor membre să gestioneze mult mai dur cererile de azil și migrația ilegală. Decizia a fost luată pe fondul tensiunilor sociale legate de migraţie și creșterii popularităţii mişcărilor extremiste de dreapta.
Noile măsuri aprobate la Bruxelles, oferă capitalelor europene dreptul de a expulza persoane care nu au drept legal de ședere și de muncă în Uniunea Europeană.
Pentru a limita intrarea și șederea migranților care ajung ilegal pe teritoriul european, statele membre vor putea înființa centre de procesare a cererilor de azil în afara granițelor blocului comunitar.
În paralel, vor fi create așa-numitele centre de returnare, de unde solicitanții respinși vor fi trimiși înapoi în țările de origine.
Comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, a declarat că Uniunea se află într-un moment de cotitură al reformei privind migrația menite să asigure securitatea publică.
"Ne aflăm într-un moment de cotitură al politicii europene în domeniul migrației și al acordării azilului, iar astăzi am făcut declarații privind diverse aspecte, precum returnarea, care a fost veriga lipsă, una dintre verigile lipsă din politica migrației și a azilului în Europa. Iar astăzi am acționat în această direcţie. Sunt reguli stricte pentru cei care reprezintă o amenințare la adresa securității și un risc pentru siguranța publică într-un stat membru al Uniunii Europene", a declarat Magnus Brunner, comisar al UE pentru afaceri interne și migrație.
Miniştrii europeni de Interne susţin că noile reguli vor contribui la procesarea mai eficientă a cererilor și la reducerea presiunii asupra sistemelor naționale. Un nou fond de solidaritate ar urma să permită fiecărei țări să aleagă între a primi migranți sau a sprijini financiar alte state care îi găzduiesc.
Totodată, a fost actualizată lista de țări considerate cu risc scăzut, iar cererile de azil provenite din aceste state vor fi respinse rapid, în lipsa unor circumstanțe excepționale.
Inițiativa a fost susținută în mod activ de Danemarca, ţară care deține în acest semestru președinția Consiliului Uniunii Europene.
"Printre diferitele instrumente din acest pachet există un punct care prevede că migranții ilegali vor avea anumite obligații. Există, de asemenea, posibilitatea reținerii migranților de către statele membre, precum și posibilitatea ca statele membre să înființeze centre de returnare în cooperare cu țări terțe, garantând astfel că persoanele cărora nu li se permite să rămână în Europa vor părăsi totuși continentul. În pofida votului majoritar asupra noilor reforme care urmăresc înăsprirea regulilor pentru migranţi, unele ţări ale Uniunii Europene au avut păreri separate. Spania, de exemplu, consideră că noile reguli merg prea departe, în timp ce Slovacia susține că ele sunt insuficiente. În pofida acestor divergențe, negocierile s-au încheiat cu un acord înainte ca activitatea legislativă să fie blocată de vacanța de iarnă", afirmă Rasmus Stoklund, ministrul Afacerilor Interne al Danemarcei.
Acordul dintre statele UE intervine la doar șase luni după ce Consiliul European, pe 26 iunie, a cerut eforturi pentru a facilita, mări numărul și accelera returnările.
De asemenea, vor exista consecințe când persoanele cărora li s-a cerut să părăsească un stat nu cooperează. Statele membre pot decide să refuze plata sau să diminueze anumite beneficii și alocații, să refuze să emită permise de muncă sau să le retragă, precum și să impună sancțiuni penale care, potrivit poziției Consiliului, ar trebui să includă și încarcerarea. Noua legislație clarifică faptul că ''țară de returnare'' poate fi o țară cu care există un acord în baza căruia persoana expulzată este acceptată.
