Declaraţia preşedintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, despre imposibilitatea lichidării raioanelor, a stârnit discuţii aprinse. Specialiştii consideră că aceste structuri administrative sunt defectuoase, iar Legea Supremă, la care face referire şeful statului, nu reprezintă un impediment pentru reformarea administraţiei publice locale.
MAIA SANDU, preşedintele Republicii Moldova: „Analizăm. Ştiu că Guvernul şi Parlamentul discută despre cum ar putea să se schimbe lucrurile. Deci, nu e vorba de a renunţa la raion, că nici nu se poate renunţa la raion, e în Constituţie prevăzută această structură. Să vedem dacă în următoarele săptămâni Guvernul poate ajunge la o soluţie".
După declaraţia şefului statului, unii experţi au încercat să lămurească lucrurile. Ei spun că actuala organizare a raioanelor este defectuoasă şi ar trebui restructurată.
VIOREL FURDUI, director executiv, Congresul Autorităților Locale din Republica Moldova: „Raioanele, ca structuri, modul cum ele în prezent sunt organizate, structurate, funcţionează, ele sunt un element absolut depăşit, inefectiv. Noi considerăm că raioanele, în forma lor actuală sunt o barieră importantă în consolidarea capacităţii autonomiei locale din Moldova."
MAIA SANDU, preşedintele Republicii Moldova: „Asta şi ar însemna. O reformă administrativă în care anumite atribuţii ale Consiliilor raionale să fie împărţite cu APL de nivelul I şi cu alte instituţii de nivel central."
VIOREL FURDUI, director executiv, Congresul Autorităților Locale din Republica Moldova: „Doamna Preşedinte, când a spus că nu pot fi lichidate sau revizuite raioanele, a avut în vedere că, conform Constituţiei, sunt prevăzute APL de nivel 2. Sub aspect de dnumire propriu-zisă, aceste unităţi pot fi denumite altfel. Ele pot fi regândite ca competenţe, mod de organizare, structură, şamd."
Fostul preşedintel al Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, Alexandru Tănase, crede că actuala structură a raioanelor este o iroseală a banului public.
ALEXANDRU TANASE, fost preşedinte al Curţii Constituţionale: „Noi avem, la ora actuală, raioane cu o populaţie mai mică decât cea a persoanelor care locuiesc pe bul. Mircea cel Bătrân din Chişinău. Având raioane cu o populaţie de 15 mii de oameni, ei sunt obligaţi să suporte costurile pentru o administraţie destul de greoaie: preşedinţi de raion, consilieri raionali, şefi de direcţie raionali de învăţământ, reprezentanţii guvernului în teritoriu. Aceşti oameni consumă banii publici."
Potrivit Guvernului, un proiect privind reforma Administraţiei Publice Locale urmează să fie prezentat, pentru dezbateri publice, în curând.
ANASTASIA TABURCEANU, purtător de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova: „La moment nu există un proiect final privind reforma APL: Nu este un proiect definitivat, pentru că nici nu poate fi. Acesta trebuie să fie neapărat, supus consultărilor publice, ceea ce urmează să se întâmple în perioada următoare."
Strategia națională de descentralizare, ce prevede reformarea Administraţiei Publice Locale, a fost adoptată în aprilie 2012. Timp de zece ani, implementarea acesteia a fost amânată de mai multe ori.
