Se împlinesc 38 de ani de la explozia reactorului patru al Centralei nucleare de la Cernobîl. Accidentul, unul dintre cel mai grave din istoria nucleară civilă, a avut urmări devastatoare atât pentru localnici, cât şi pentru salvatori. Printre cei care au intervenit la lichidarea consecinţelor avariei au fost şi mii de locuitori ai Republicii Moldova. Astăzi, în mai multe localităţi din ţară au fost organizate evenimente de comemorare a celor care au avut de suferit în urma acestei catastrofe.
Avaria de la Cernobîl s-a produs pe 26 aprilie 1986, puţin după miezul nopţii. A explodat al patrulea reactor nuclear al centralei, iar consecinţele contaminării radioactive s-au resimţit într-o zonă extinsă, în special în Ucraina, Belarus şi Rusia.
"Zona morţii" de la Cernobîl, un teritoriu otrăvit de radiaţii, se întinde pe o suprafaţă de 2.600 de kilometri pătraţi. O mare parte din Europa a suferit, de asemenea, de pe urma unor precipitaţii radioactive. Peste 600 de mii de oameni din statele care în acea perioadă erau parte din Uniunea Sovietică au participat la misiuni de lichidare a consecinţelor dezastrului nuclear. Printre aceştia au fost şi mii de basarabeni, dintre care mulţi resimt şi astăzi efectele contaminării. Grigore Calistru, din municipiul Soroca, avea 26 de ani când a ajuns la Cernobîl. A participat la evacuarea deșeurilor şi decontaminarea zonei. A stat la Cernobîl 55 de zile, perioadă pe care nu o poate uita nici acum. GRIGORE CALISTRU salvator: „Făceam foarte greu lucru, dezinfecţie la echipamentul tehnic. Peste vreo câteva luni au început... nu ştiam ce înseamnă... m-au trimis la Chişinău, în 1987 am fost internat în Spitalul Republican de Cardiologie.” Bărbatul a mers la Cernobîl împreună cu alţi 56 de locuitori din oraşul natal. 17 dintre aceştia au murit la scurt timp după îndeplinirea misiunii. Cei care au supravieţuit au rămas cu sechele. Astăzi, în mai multe localităţi din Republica Moldova au fost organizate evenimente de comemorare a victimelor accidentului nuclear din 1986. La Chişinău, mai mulţi oficiali au depus flori la monumentul Maica Îndurerată, dedicat participanților la lichidarea consecințelor catastrofei. ADRIAN EFROS, ministrul de Interne : „Le mulţumesc tuturor celor care şi-au sacrificat sănătatea şi viaţa pentru siguranţa şi viitorul generaţiilor următoare. ”
BORIS MARCOCI, deputat: „De la sud la vest, de vest la este. Toţi bărbaţii ţării Moldova, au fost cu capetele sus, la oricare tragedie. Şi cred că din 3 mii şi ceva de veterani, nu s-au gândit niciinul, la ziua aceea ce poate să fie, după.” Şi preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, şi-a exprimat recunostinţa faţă de eroii acelor zile. MAIA SANDU, preşedintele Republicii Moldova: "Peste 3.500 de concetățeni și-au pus în primejdie sănătatea și viața pentru a opri răspândirea radiației, iar azi, jumătate dintre ei nu mai sunt printre noi. Avem datoria să cinstim sacrificiul și memoria eroilor și să oferim susținere familiilor lor."
