După primul tur de scrutin al alegilor prezidențiale, în presa din România au apărut imagini cu Toni Greblă și apropiații ai AUR, acasă la Călin Georgescu, făcându-se legături între șeful AEP și partidele extremiste. 20 de organizații non-guvernamentale au cerut atunci demisia lui Toni Greblă pe seama acestui scandal.

Greblă a respins acuzațiile și a subliniat că nu a avut nicio implicare politică sau vreo influență asupra procesului electoral.

„Probabil spre nefericirea unora, dar absolut întâmplător, cu acel candidat nu m-am întâlnit niciodată în viața mea, nu am schimbat niciodată, nu am avut nicio discuție, nu am avut absolut nimic de a face cu acesta, de când mă știu eu și până astăzi, nici până astăzi nu am vorbit, nu m-am întâlnit cu el, nici măcar pe holul unei instituții. Ce să fac mai mult decât atât”, a declarat Toni Greblă.

Acesta a subliniat că Autoritatea Electorală Permanentă nu are atribuții în ceea ce privește renumărarea voturilor, această responsabilitate revenind Biroului Electoral Central, conform unei decizii a Curții Constituționale.

„Activitatea de control va fi finalizată astăzi și va apărea publică săptămâna viitoare. O să aveți posibilitatea să vedeți în ceea ce am afișat, pentru că nu. Nu am avut nicio discuție cu niciun lider al coaliției, cu niciun lider al altei formațiuni politice care face parte din Parlament. Renumărarea este treaba Birourilor Electorale. Iar dacă vorbim de renumărare, Curtea Constituțională a decis renumărarea voturilor și a dat această sarcină, pe lege, Biroului Electoral Central și nu Autorității Electorale Permanente”, a declarat Toni Greblă.

În ceea ce privește controlul cheltuielilor de campanie, Greblă a precizat că documentele oficiale arată că anumite partide nu au cheltuit și nu au obținut niciun leu. „Ce verificare vreți să facă Autoritatea Electorală Permanentă? Să facă percheziții?”, a întrebat retoric acesta.

Pentru revocarea lui Toni Greblă a fost invocat și raportul Curții de Conturi care arăta faptul că Toni Greblă a avut în 2023 venituri ilegale de 24.000 de euro. Vorbim despre o mărire de salariu pe care acesta și-ar fi făcut-o singur, dar care nu ar fi fost tocmai ilegală.

Potrivit propunerii de revocare din funcție a șefului AEP, „în luna martie 2023, la 2 zile după ce a fost numit în această funcţie, şi-a stabilit indemnizaţia lunară cu nerespectarea legii, prin raportare la nivelul salariului minim brut în plată la data numirii (3.000 lei), deşi indemnizaţiile erau îngheţate la nivelul cuantumului de 2.080 lei, valoarea sumelor încasate necuvenit pentru anii 2023 – 2024 fiind constatată şi stabilită de către auditul Curţii de Conturi a României”.

Potrivit documentului, calculul eronat al indemnizaţiei lunare a avut incidenţă, în mod implicit, şi asupra cuantumului diurnei zilnice de deplasare care se determina ca procent din indemnizaţia lunară.

„În anul 2024, deşi exista un contract de sediu încheiat pentru funcţionarea Biroului Electoral Central, amplasat în Strada Eugeniu Carada nr. 1-3, domnul Toni Greblă, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, a mutat sediul Biroului Electoral Central într-o altă locaţie, prin încheierea unui nou contract, grevând suplimentar bugetul Autorităţii Electorale Permanente şi implicit bugetul de stat. Domnul Toni Greblă a dat dovadă, prin declaraţiile publice şi acţiunile din ultima perioadă, de o conduită incompatibilă cu funcţia pe care o exercită, aducând atingere imaginii şi prestigiului Autorităţii Electorale Permanente”, se mai spune în document.