Importul de bijuterii și articole de giuvaiergerie a generat cele mai mari încasări din taxele aplicate mărfurilor introduse de agenții economici din regiunea transnistreană, cu 667.600 de lei. În total, 13 operatori economici au achitat peste 2,4 milioane de lei în drepturi de import, în perioada 1 septembrie – 18 octombrie 2026, potrivit datelor oferite de Serviciul Vamal pentru TVR Moldova.
Serviciul Vamal a încasat 2,4 milioane de lei din drepturi de import pentru mărfurile introduse de agenții economici din regiunea transnistreană, vizate de aplicarea etapizată a TVA și a accizelor, începând cu 1 septembrie 2026. Din suma totală, 1,77 milioane de lei reprezintă TVA, 381.300 de lei – accize, iar 257.900 de lei – taxe vamale, potrivit datelor oferite de instituție pentru TVR Moldova.
Serviciul Vamal precizează că valoarea totală include și taxa vamală, care se aplică de la 1 ianuarie 2024.
Cele mai mari încasări au provenit din importul bijuteriilor și articolelor de giuvaiergerie, pentru care s-au achitat 667.600 de lei. Acestea sunt urmate de berea fabricată din malț, cu 644.300 de lei, și tractoare, pentru care s-au colectat 407.500 de lei.
În perioada 1 septembrie – 18 octombrie 2026, taxele de import pentru mărfurile vizate de aplicarea etapizată a TVA și a accizelor au fost achitate de 13 operatori economici cu sediul în regiunea transnistreană.

Începând cu 1 septembrie 2026, Guvernul Republicii Moldova aplică treptat TVA și accize pentru anumite categorii de mărfuri introduse de agenții economici din regiunea transnistreană. Prima etapă vizează produse precum alcoolul, tutunul, parfumurile și bijuteriile.
De la 1 ianuarie 2027, măsurile urmează să fie extinse la produse petroliere și metale, iar de la 1 aprilie 2027 – la gaze naturale, energie electrică, telefoane și computere.
Măsurile fac parte din procesul de eliminare graduală a facilităților fiscale și de uniformizare a regimului fiscal pe ambele maluri ale Nistrului, până în 2030.
Chișinăul prezintă această politică drept un pas spre reintegrarea economică a țării, în timp ce administrația de la Tiraspol o califică drept presiune economică.