Liderii celor nouă state membre ale Alianței Nord-Atlantice de pe flancul estic al NATO se întrunesc miercuri, la Varșovia, pentru un summit extraordinar al formatului “București 9” cu participarea președintelui american Joe Biden și a secretarului general al NATO Jens Stoltenberg. Prezent în Europa Centrală și de Est pentru a marca un an de la debutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Biden se va adresa pentru a treia oară aliaților din cadrul B9, dar pentru prima dată în persoană, după ce luni a efectuat o vizită surpriză la Kiev, prima de la declanșarea războiului, iar marți a susținut un discurs istoric și cu rezonanțe epocale pentru a demonstra sprijinul de neclintit pentru Ucraina, pentru a ralia încă o dată democrațiile în arena competiției de lungă durată cu regimurile autoritare și pentru a reafirma angajamentul sacru al SUA pentru articolul 5 din Tratatul fondator al NATO, care prevede că un atac împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor.
Biden, care a mai participat prin videoconferință la summit-urile B9 de la București din 2021 și 2022, care prefațau summit-urile NATO de la Bruxelles și Madrid, se va afla astăzi față în față cu președinții Poloniei și României, inițiatorii acestui format, și cu ceilalți omologi de pe flancul estic, președinții Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei și Ungariei, notează caleaeuropeana.ro.
“Este o vizită simbolică aici, în regiunea noastră. O vedem nu doar ca pe o vizită efectuată aici, în Polonia, ci ca pe o vizită în regiunea noastră“, a afirmat președintele polonez Andrzej Duda, marți, când l-a primit pe Joe Biden la Palatul Prezidențial din Varșovia, indicând că summitul cu aliații de pe flancul estic este unul crucial care transmite “un mesaj foarte puternic de responsabilitate pe care Statele Unite ale Americii îl poartă în mod constant pentru securitatea Europei și a lumii“.
În acest sens, aliații de pe flancul estic au mari așteptări de la această reuniune, care are loc la mijlocul perioadei dintre summitul NATO de la Madrid de anul trecut și cel de la Vilnius, care va avea loc în luna iulie.
Aliații de pe flancul estic cer apărare avansată pe întreg flancul estic. Ce înseamnă asta?
“Ne așteptăm la noi planuri de securitate pentru flancul estic al NATO. Ne-am dori ca răspunsul Alianței la un potențial atac să fie mai rapid”, a spus președintele polonez Andrzej Duda, săptămâna trecută, la sediul NATO, când l-a invitat pe Jens Stoltenberg să participe la acest summit.
Afirmațiile lui Duda își regăsesc coordonarea cu aliații de pe flancul estic și în viziunea omologului său român, Klaus Iohannis.
În comunicatul cu care a prefațat acest summit, Palatul Cotroceni a precizat că agenda discuțiilor va viza continuarea sprijinului multidimensional pe care statele aliate, inclusiv cele participante la formatul B9, îl acordă Ucrainei, susținerea pentru aspirațiile sale euroatlantice, precum și demersurile continue ale NATO de întărire a posturii sale de descurajare și apărare pe flancul estic.
Mai mult, la finele lunii noiembrie a anului trecut, când l-a găzduit pe secretarul general al NATO la Palatul Cotroceni în ajunul reuniunii miniștrilor de externe aliați de la București, Iohannis a făcut o pledoarie în acest sens.
“Avem nevoie de planuri foarte concrete în cazul unui atac. Nu putem lăsa astfel de decizii pentru ultimul moment“, spunea șeful statului român. Apoi, în fața miniștrilor de externe aliați reuniți la București, Iohannis a subliniat că trebuie implementate cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră, referindu-se la decizii mai curajoase la summitul de la Vilnius.
Prin aceste poziționări, aliații de pe flancul estic se referă la structuri de comandă americane și aliate, la prezență militară întărită prin ridicarea grupurilor de luptă din regiune la nivel de brigadă și la pre-poziționare de echipamente grele și tehnică militară de luptă. În termeni conceptuali, asta înseamnă că aliații de pe flancul estic al NATO cer o abordare unitară și omogenă pe întreg flancul, de la Marea Baltică la Marea Neagră, printr-o “apărare înaintată” a NATO pe întreg flancul estic.
De asemenea, România insistă asupra faptului că “Marea Neagră este zonă de război“, președintele Iohannis anunțând la summitul NATO de la Madrid că România va beneficia de forțe aliate pre-alocate și echipamente militare pre-poziționate pregătite să intervină în cazul unui atac rusesc.
NATO are în prezent opt grupuri de luptă pe flancul estic. Patru dintre acestea – Polonia, Estonia, Letonia și Lituania – au fost înființate în 2017 ca urmare a deciziilor summitului de la Varșovia, iar celelalte patru – Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria – la summitul extraordinar al NATO din 24 martie, la 30 de zile după invazia militară a Rusiei în Ucraina.
Conform deciziilor summitului de la Madrid, NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru aliații de pe flancul estic, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari.
Mai mult, la acel summit, dar pe plan bilateral, Polonia și România au devenit aliații NATO cu rol de nucleu al posturii militare SUA pe flancul estic. Atunci, președintele SUA Joe Biden a anunțat că Polonia va găzdui primele forțe americane permanente din regiune, iar România va găzdui o brigadă americană capabilă să disloce forțe în zonă.
Pentagonul a furnizat detalii suplimentare, precizând că, în Polonia, SUA vor staționa permanent comandamentul Corpului V de armată, un comandament de garnizoană al armatei și un batalion de sprijin în teren. Aceste forțe – primele forțe americane permanente pe flancul estic al NATO – vor îmbunătăți capacitățile noastre de comandă și control, interoperabilitatea cu NATO și gestionarea echipamentelor pre-poziționate.
În România, Statele Unite au decis să poziționeze o echipă de luptă a brigăzii de rotație, menținând astfel o brigadă suplimentară pe flancul estic în comparație cu postura militară americană din ianuarie 2022. Această brigadă suplimentară cu sediul în România va menține capacitatea de a desfășura elemente subordonate pe flancul estic.
Pentru România, o importanță aparte la acest summit va fi acordată și Republicii Moldova pe fondul informațiilor că Federația Rusă pregătește un plan pentru destabilizarea țării.
Într-un preludiu al acestor discuții, președintele american Joe Biden a folosit discursul său istoric din curtea Palatului Regal din Varșovia pentru a saluta Republica Moldova și hotărârea acestei țări și a președintelui Maia Sandu în a alege libertatea și calea aderării la UE, cerând aplauze pentru șefa statului moldovean, aflată în audiență. Mai mult, Biden a avut o întrevedere cu Maia Sandu, marți seară la Varșovia, asigurând-o de sprijinul ferm al SUA pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în aceeași zi în care președintele rus Putin a anulat un decret ce recunoștea “suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova” în problema transnistreană.
“O atenție specială va fi acordată și partenerilor vulnerabili, precum Republica Moldova, confruntată cu provocări crescute de securitate“, a transmis Administrația Prezidențială.
După summitul București 9 de la Varșovia, președintele R. Moldova Maia Sandu va fi primită joi, la București, de președintele Klaus Iohannis.
