Printre prevederile contestate se numără cele care stabilesc atribuții ale Adunării Populare a Găgăuziei, inclusiv: la propunerea guvernatorului Găgăuziei, conducătorii direcțiilor de ramură sunt incluși în componența ministerelor și departamentelor din R. Moldova; șeful direcției de justiție a Găgăuziei este numit și eliberat din funcție de către ministrul Justiției, la propunerea Adunării Populare.

De asemenea, șeful direcției de justiție a Găgăuziei este, din oficiu, membru al colegiului Ministerului Justiției din R. Moldova; șeful direcției SIS a R. Moldova pentru Găgăuzia este, de asemenea, din oficiu, membru al colegiului SIS al R. Moldova; precum și alte prevederi identificate de ministru.

Prin această sesizare, Ministerul Justiției solicită Curții Constituționale să examineze dacă prevederile respective sunt compatibile cu prevederile constituționale. Ministrul Vladislav Cojuhari subliniază că implicarea autorităților autonome în numirea conducătorilor poliției, serviciilor de securitate sau a organelor electorale ar putea influența selecția candidaților.

Constituția stabilește că R. Moldova este suverană, independentă și indivizibilă, iar nicio persoană sau grup nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Orice lege sau act contrar Constituției nu are putere juridică. Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu statut special, care își gestionează singură problemele politice, economice și culturale, iar Guvernul R. Moldova exercită control asupra respectării legislației în regiune.

Ministerul Justiției atrage atenția că implicarea Adunării Populare în numirea funcționarilor de stat ar putea transforma procesul într-un instrument politic, favorizând loialitatea politică în locul competenței profesionale. În cazul unor dosare sensibile, persoanele desemnate ar putea deveni vulnerabile la presiuni din partea autorităților regionale, ceea ce, potrivit ministrului, constituie o formă de abuz de drept constituțional.

Reacția membrului Adunării Populare a Găgăuziei Alexandr Tarnavski

Reacțiile din Găgăuzia nu au întârziat. Alexander Tarnavski, membru al Adunării Populare, a declarat pe blogul său că instituțiile autonome trebuie protejate, iar problemele comunității ar trebui discutate în Parlament sau prin referendum, și nu doar în instanțe.

„Înțelegem, împărtășim și susținem pe deplin preocupările autorităților centrale privind securitatea și influența politică. Mai mult, mulți dintre noi am fost în prima linie a luptei împotriva influenței distructive a lui Ilan Șor în regiune. Ne-am opus transformării Gagauziei într-un teren de testare politică și nu regretăm deloc această luptă. Aceasta a fost datoria noastră față de autonomie și față de țară. Legea privind statutul juridic special al Gagauziei este organică, iar amendamentele la aceasta, conform articolului 27, se fac cu trei cincimi din voturile deputaților Parlamentului Republicii Moldova”, a scris membrul Adunării Populare.

Potrivit lui, orice control al statului asupra organismelor de autoguvernare trebuie să fie proporțional și să aibă ca scop exclusiv respectarea statului de drept, și nu desființarea puterilor care ne asigură identitatea.

„Instituțiile de autonomie nu sunt proprietatea oligarhilor fugari, ci realizarea poporului nostru și nu sunt supuse desființării sub pretextul epurării politice. Facem apel la autoritățile centrale să revină în domeniul dialogului politic onest, unde vocea locuitorilor din Gagauzia nu va fi auzită prin verdicte judecătorești, ci prin comunicare directă și respectuoasă”, a adăugat Tarnavski.

Adunarea Populară a Găgăuziei a anunțat convocarea unei ședințe extraordinare pentru a pune în discuție sesizarea Ministerului Justiției la Curtea Constituțională. Ședința extraordinară va avea loc pe 17 martie la ora 11:00.