Curtea Constituțională a Republicii Moldova a anunțat că va examina două sesizări privind controlul constituționalității unor acte adoptate recent de Parlament după ce va primi opinia Comisia de la Veneția.

Este vorba despre sesizările referitoare la unele prevederi din Legea nr. 26 din 5 martie 2026, care modifică mai multe acte normative și vizează consolidarea securității judecătorilor și procurorilor, precum și la Hotărârea Parlamentului nr. 63 din 6 martie 2026 privind numirea unor membri în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor. Potrivit Curții, analiza acestor sesizări va avea loc după ce Comisia de la Veneția va emite o opinie consultativă asupra prevederilor contestate.

Anterior, la 11 martie 2026, Parlamentul Republicii Moldova a solicitat oficial opinia Comisiei de la Veneția privind unele prevederi introduse prin Legea nr. 26/2026, care reglementează procedura de numire a candidaților propuși de partenerii de dezvoltare în comisiile de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor.

Joi, 12 martie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat jurnaliștilor că Parlamentul va aștepta opinia Comisiei de la Veneția.

● Citește și: „Aiurea în tramvai”: Parlamentul așteaptă avizul Comisiei de la Veneţia în cazul numirii lui Hebel

Între timp, opoziția critică decizia guvernării și spune că solicitarea avizului a venit prea târziu, iar experții în drept atrag atenția că o astfel de consultare ar fi trebuit făcută înainte de votul din Parlament, pentru a evita controversele ulterioare.

Până la primirea avizului de la Veneţia, amendamentul adoptat de Parlament rămâne în vigoare și își produce efectele.

Opoziția parlamentată și societatea civilă au criticat vehement modul în care majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate a modificat legea, pe 4 martie, pentru a-l putea numi pe Hebel în comisia pentru evaluare a procurorilor, coborând pragul de la 61 la 51 de voturi. Legea a fost promulgată în aceeași zi de președinta Maia Sandu.

Șefa statului a motivat modificarea legislativă prin lipsa a 61 de voturi în Parlament pentru reforma justiției.

„În acest Parlament, nu există 61 de deputați care să susțină reforma justiției. Pentru că nu există 61 de voturi ce facem? Ne blocăm și oprim reforma justiției? Nu. Același mecanism este și la numirea membrilor în CSM și acest mecanism a fost coordonat și cu Comisia de la Veneția la timpul său”, a spus Maia Sandu, în cadrul unei emisiuni la JurnalTV, precizând că nu are nicio suspiciune legată de integritatea lui Herman von Hebel.

În 2024, o anchetă jurnalistică publicată de Centrul de Investigații Jurnalistice a relatat despre activitatea lui von Hebel la Comisia Pre-Vetting, evocând presupuse ilegalități și prejudicii de peste 760.000 de euro aduse Curții Internaționale Penale, în 2018.