Alegeri prezidențiale și în Polonia, considerate decisive pentru viitorul țării. La scrutin participă 13 candidați, dar bătălia se dă între actualul primar al Varșoviei, candidatul Coaliției Civice, Rafal Trzaskowski, și contracandidatul său, reprezentantul Partidului „Lege şi Justiţie”, Nawrocki. Cei doi sunt despărțiți în sondaje de doar 5 %.
Primarul Varșoviei, pro-europeanul Rafal Trzaskowski, candidatul Coalitiei Civice, a acumulat în primul tur 30,8% din voturi, iar candidatul opoziției, Nawrocki, partidul „Lege și Justiție”, a obținut 29,1% din voturi, potrivit estimării.
Sondajele de opinie îl arată pe primarul liberal al Varşoviei, Rafal Trzaskowski, în vârstă de 53 de ani, un aliat al coaliţiei de guvernare, drept câştigător, deşi cel mai probabil numai după încă un tur de scrutin, care va avea loc la 1 iunie.
Pe locul al doilea, în sondajele pentru înlocuirea actualului preşedinte Andrzej Duda, aliatul naţionaliştilor, care îşi încheie cele două mandate, se află boxerul amator şi istoricul conservator Karol Nawrocki, 42 de ani, susţinut de partidul naţionalist de opoziţie „Lege şi Justiţie (PiS)”.
Candidatul extremei drepte Slawomir Mentzen, 38 de ani, ocupă locul al treilea.
Ambii sunt fani ai lui Trump, cu mişcarea sa Make America Great Again (MAGA), iar poziţia lor este anti-imigraţie şi sunt înscrişi într-o cruciadă împotriva valorilor liberale „woke”. În SUA, cultura „woke” se concentrează în primul rând pe apărarea persoanelor de culoare și este aliniată în special cu mișcarea „Black Lives Matter”, în timp ce în Europa este susținută în mare parte de lobby-urile LGBT.
Alegerile coincid cu al doilea tur de scrutin prezidenţial din România, unde un admirator al extremei drepte a lui Trump, George Simion, este favorit să câştige pe fondul unui val de naţionalism în Europa Centrală, alimentat de îngrijorările legate de costul vieţii, migraţie şi ameninţările la adresa securităţii din partea Rusiei, menţionează Reuters.
În Polonia, Trzaskowski are şanse să îşi învingă rivalii naţionalişti, în parte datorită orientării sale spre dreapta în încercarea de a câştiga voturi mai conservatoare. Dacă va reuşi, el s-a angajat să colaboreze cu guvernul premierului Donald Tusk pentru a anula modificările aduse sistemului judiciar polonez sub conducerea „PiS”, despre care criticii din Uniunea Europeană şi din ţară au afirmat că au erodat mecanismele de control şi echilibru democratic.
PiS a pierdut majoritatea în favoarea coaliţiei centriste a lui Tusk în alegerile din octombrie 2023, după aproape un deceniu la putere, pe fondul unui val de furie populară faţă de situaţia în ceea ce priveşte drepturile femeilor şi ale minorităţilor. Dar Duda şi-a folosit dreptul de veto prezidenţial pentru a bloca o mare parte din eforturile de reformă ale lui Tusk.
„Miza acestor alegeri este la fel de mare ca la 15 octombrie”, a declarat Tusk în parlament luna trecută. „Aşa că sper într-o mobilizare. Este greu să guvernezi alături de un preşedinte ostil, cu toate aceste veto-uri”, a mărturisit el.
În Polonia, preşedintele are dreptul de veto asupra legislaţiei şi îndeplineşte funcţia de comandant suprem, dar are puteri executive limitate.
