Cobza și meșteșugul de creare a acestui instrument ar putea fi incluse în lista patrimoniului UNESCO. Dosarul va fi unul comun România-Republica Moldova. Cercetătoarea din România, Ioana Baskerville, spune că sarcina specialiștilor de pe ambele malurile ale Prutului este să continue documentarea, să descopere și să promoveze particularitățile acestui instrument muzical. Opiniile au fost expuse în cadrul dezbaterii publice „Dosarul UNESCO „Cobza”. Cooperarea moldo-română pe domeniul promovării patrimoniului cultural imaterial”, organizată de Agenția de presă IPN.
România și Republica Moldova colaborează pentru a obține înscrierea cobzei și cobzăritului în lista Patrimoniului imaterial UNESCO. Dosarul va include elemente ce vizează interpretarea la cobză, dar și elemente de meșteșugărit ale acestui instrument. Cercetătoarea științifică din România, Ioana Baskerville, spune că cele două țări trebuie să depună eforturi comune pentru a obține acceptarea acestui dosar, întrucât patrimoniul este unul comun.
„O măsură importantă este să continuăm documentarea, care trebuie făcută de specialiști, ei sunt implicați în acest dosar. Ei trebuie să ajungă la rădăcina tradițională rurală. Putem găsi înregistrări în arhivele locale, județene, care păstrează înregistrarea vechilor cobzari. De asemenea, noi ca cercetători, ca specialiști în domeniul culturii tradiționale, trebuie să facem accesibile aceste materiale. Sunt tineri cobzari care nu au avut norocul, șansă, să primească acest repertoriu valoros din comunitate, pe care trebuie să-i ajutăm, să le oferim acest remarcabil repertoriu din înregistrările pe care le putem publica și le putem oferi publicului interesat. Un alt lucru important este să continuăm colaborarea dintre cele două părți ale Prutului. Acest patrimoniu este unul comun. Nu l-am făcut noi, specialiștii, să fie comun, noi îl descoperim și-l valorizăm și vom continua aceste activități comune. Trebuie să ne bucurăm de asemănările dintre cobzăritul de o parte și de alta a Prutului, dar să descoperim și micile diferențe”, a spus cercetătoarea științifică, Ioana Baskerville.
Potrivit cercetătoarei din România, inițiativa înscrierii cobzei în lista Patrimoniului UNESCO trebuie să vină de la cobzari, de la cei care-și doresc conservarea și promovarea cobzăritului.
„În mod normal, acest tip de inițiative trebuie să vină, conform protocolului UNESCO, de la cei care sunt purtătorii acestui patrimoniu în sufletul lor. Ei sunt cei care trebuie să le spună guvernelor, ministerelor culturii și experților că avem acest patrimoniu și vrem să-l promovăm la nivel internațional. Mai ales, în cazul cobzei – un patrimoniu care are anumite probleme și care suferă. E nevoie de noi ca să-l promovăm la nivel interguvernamental și să-l ajutăm să se mențină în viață. Cei care și-au dorit acest dosar sunt cei care interpretează și care văd că există din ce în ce mai puțin interes al lutierilor, al tinerilor interpreți să păstreze acest patrimoniu”, a mai spus cercetătoarea Ioana Baskerville.
Dezbaterea publică este a treia ediție din cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.
