Ne-au arătat și nouă cum se coc aceștia. Întâi de toate, se frământă bine aluatul.

LIUBA NICOLAESCU, locuitoarea satului Lozova, r-nul Strășeni: Punem drojdie și înmoaie cu un pic de zahăr, ulei, făină, apă, lapte, fiecare cum dorește, un ou, două… iată așa o masă totală.

Apoi, aluatul se acoperă cu prosoape și se pune la un loc cald, ca să crească în volum. După aceea, e numai bun de mânuit.

LIUBA NICOLAESCU, locuitoare a satului Lozova, r-nul Strășeni: Acuma facem crăciunel, pentru că noi o să-l punem la iconiță, care după iconiță este un fir de busuioc și alături punem numaidecât crăciunelul. Care îl ține până la Bobotează și după Bobotează dăm și la păsări, da se lasă și primăvara, ca să fie anul cu roadă, când merg animalele în brazdă și atuncea se dă la animale, fiecare cum se hotărăște.

LIUBA NICOLAESCU, locuitoare a satului Lozova, r-nul Strășeni: Acum facem două vergi, le împletim iaca așa, le împletim așa: una trebuiește și a doua. Începem a doua vargă… iată așa, primul crăciunel. 

Ca să aibă o mână de ajutor, stăpâna casei a invitat-o și pe mătușa Maria. Femeia ne-a povestit cum a învățat să coacă aceste bunătăți.

MARIA PEREANU, locuitoare a satului Lozova, r-nul Strășeni: Cu mama mea, cu bunica ni-o învățat întâi, întâi. Când am împletit, ni-o dat câte o basma și ne-am învățat pe basmao, și după aceia deja ne dădea și nouă câte o bucățică de aluat și împleteam și noi. Vreo 7 anișori ni-o învățat, ci noi am fost mulți la părinți și apoi ni-o învățat pi toți 7 copii. Când cose, coasem des, întotdeauna cose mama, sâmbăta, da dacă noi am fost mulți, 12 în familie. 

În timp, gospodinele au mai schimbat forma crăciunelor, împletind aluatul în diferite feluri, ca să arate mai frumos.

LIUBA NICOLAESCU, locuitoare a satului Lozova, r-nul Strășeni: Acuma, noi, mai tinere gospodine, facem o împletitură mai subțire, subțire ca creionul, și îi făceam tot așa, în patru, ca la jamni, și îl facem mai frumos. Împletiturile astea, când le ungi cu ou, când se coc, ca fața Domnului, aurie, aurie. Iese foarte, foarte frumoase, de ce-i mai măruntă împletitura, de ce ies mai frumoase.

În familia mătușii Maria, și astăzi, se păstrează toate obiceiurile pe care le-a deprins de la părinții săi.

MARIA PEREANU, locuitoare a satului Lozova, r-nul Strășeni: Din copilării ni-a adus toate celea aminte și s-o văzut acasă. Și eu fac, coasem, tânără m-am măritat, da coasem m-am învățat. M-o învățat să coc pâini, colăceii, dădeam învârtită, făceam. Când ne adunam mai mulți, ne aducem aminte că noi făceam așa acasă, așa făcea părinții. Toate celea ni-aduc aminte de dânșii, da amu ăștia tineri, uiți, copiii nu fac așa. 

Bucatele tradiționale nu lipsesc niciodată de pe masa de sărbătoare.

MARIA PEREANU, locuitoare a satului Lozova, r-nul Strășeni: Întâi nu lipsește colacul mare, împletit, pâinea și apoi răcitura, sarmalele, făceam cușma lui Guguță. Clătite, jambonul, înainte făceam jambon, părinții făceau din carnea noastră. Toți copiii mei vin de Crăciun. 

LIUBA NICOLAESCU, locuitoarea satului Lozova, r-nul Strășeni: După ce am uns bine crăciuneii, îi ducem la cuptorul încălzit din timp, la 170–180 de grade, independent, fiecare își cunoaște cuptorul lui, și îi lăsăm 15–20 de minute, da totodată între timp nu-i mai uităm, să nu fie prea negri, da să fie rumeni, frumoși.

Copturile noastre de Crăciun s-au rumenit bine, așa că e timpul să le scoatem din cuptor.

LIUBA NICOLAESCU, locuitoare a satului Lozova, r-nul Strășeni: Iată și rezultatul muncii noastre de astăzi, pentru sărbătorile care vin de iarnă. La toți, sărbători fericite și cine dorește, poftim, luați și faceți așa modele de crăciuneii și colaci. 

MARIA PEREANU, locuitoare a satului Lozova, r-nul Strășeni: Și așteptăm copiii de peste graniță să vină acasă și să guste și ei din pâinica asta a noastră sfântă… cum făceam când eram mai tânără. 

Reporter: Svetlana Naforniță  Imagine: Ghenadie Stoianov