Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: Iurii Evghenievici, bună ziua și vă mulțumim pentru că ați găsit timp să discutaţi cu noi. Prima întrebare e legată de două rapoarte emise de la începutul acestui an de Institutul pentru Studiul Războiului de la Washington în care se spune că Rusia desfășoară operațiuni informaţionale împotriva Republicii Moldova similare celor pe care le înfăptuia înainte de invaziile din Ucraina, din 2022, dar și din 2014. Să fie oare atât de aproape o posibilă confruntare directă între Republica Moldova şi Federaţia Rusă?

Yurii Feodorov, expert militar: Dacă au apărut astfel de rapoarte, cred că ele reflectă destul de bine situația reală. Moldova a fost şi rămâne una dintre ţintele importante ale expansiunii rusești încă de la începutul anilor '90, de fapt, din momentul în care conducerea Rusiei a provocat conflictul dintre regiunea transnistreană și Moldova - un conflict pe care îl putem numi în diferite feluri, conflict pe care îl cunoaștem cu toții şi care persistă și în acest moment, chiar dacă în forme diferite. Într-adevăr, au loc operaţiuni de spionaj și acţiuni subversive destul de intense. În afară de aceste două rapoarte, au fost emise alte materiale interesante publicate de cercetători ruși independenți despre activitatea unuia dintre departamentele administrației prezidențiale (n.r. de la Moscova) – aşa-numita "Direcție pentru cooperare interregională și culturală cu alte state". Însă era prevăzut ca instituţia să funcţioneze ca un directorat care coordonează și controlează activitățile diferitor servicii de informații rusești în diferite state, în special din statele din fosta URSS și o atenţie sporită era acordată anume Moldovei. În aceste rapoarte se vorbea despre anumite persoane responsabile de acest caz, între care, am impresia, e şi actualul șef al acestui Departament, care, printre altele, s-a ocupat atât de Moldova, cât și de regiunea transnistreană. Dar care e rezultatul acestor acţiuni? – e o altă întrebare. Cred că în prezent posibilitățile Rusiei sunt destul de limitate, deoarece nu există comunicații de transport directe care să lege de exemplu, (n.r. Rusia de) regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Această regiune a fost întotdeauna principala bază de unde erau pornite activități subversive împotriva Moldovei, dar nu există comunicații de transport directe între regiunea transnistreană și teritoriul Rusiei. Prin Ucraina astăzi este foarte dificil pentru ruși atât să-și transfere oameni, cât și să livreze unele bunuri materiale, arme sau altceva. Deci, singura opțiune (n.r. pentru Rusia) care rămâne sunt comunicațiile prin teritoriul Moldovei. Dar aici, este o întrebare care trebuie adresată autorităților de la Chișinău: cât de eficient acționează împotriva acestor activități subversive?

Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: Ce alte instrumente hibride, poate unele noi, se află în arsenalul Moscovei și pe care le putem vedea deja în acțiune îndreptate împotriva Republicii Moldova?

Yurii Feodorov, expert militar: Ei bine, ce instrumente? Instrumentele sunt, în general, destul de clare. E vorba de colaborarea cu acele forțe politice, cu acele grupuri politice care, dintr-un motiv sau altul, sunt gata să acționeze în interesul Moscovei. De exemplu, pentru a ajunge la putere. Asta e una... Ei bine, e vorba de celebrul partid Șor, nu-i așa? Cred că în cazul de faţă dumneavoastră cunoașteți mai bine decât mine întreaga poveste a acestui partid. Aceste forțe sunt orientate în mod deschis, din câte înţeleg, spre Moscova și mizează pe sprijinul ei pentru consolidarea pozițiilor politice cu ajutorul Moscovei. Există și alte partide... În al doilea rând, există o anumită categorie de populație care, dintr-un motiv sau altul, este în general... predispusă să asculte și să cadă pradă propagandei ruse. Există şi canale de televiziune și alte canale de comunicare care sunt concepute pentru acest public, care sunt populare în rândul acestui public. Din nou, întrebarea este pentru autoritățile de la Chișinău - sunt ele gata să tolereze acest tip de propagandă anti-statală pe teritoriul lor? Sau este necesar să o oprească - printr-o metodă sau alta – să închidă aceste canale și sisteme de comunicare, care sunt, din câte înțeleg, în special canale de televiziune? Pentru că acele grupuri sociale, care reprezintă publicul țintă al propagandei rusești, obişnuiesc să folosească mijloacele tradiționale de informare, precum e televiziunea, şi într-o măsură mai mică - rețelele sociale. Dar sunt pregătiți să folosească și pot folosi și rețelele sociale moderne. Lucrurile se schimbă, iar rețelele sociale devin mult mai accesibile pentru masele mai largi ale populației. Dar, repet, în general, nu este nimic nou în acest sens. Toate aceste metode, instrumente, au fost testate şi împotriva Ucrainei, în special atunci când propaganda era folosită împotriva populației din Donbass, împotriva populației din regiunile estice și sudice ale Ucrainei în general. Același lucru se întâmplă și în Moldova. În plus, din nou, există câteva momente specifice tipice pentru Moldova. Mă refer, de exemplu, la situația din sud, din Găgăuzia și așa mai departe. Există figuri politice acolo care sunt înclinate să folosească ajutorul și sprijinul rusesc în propriul interes și, în consecință, trebuie să plătească ceva pentru asta. Da, există aceste sentimente separatiste sau semi-separatiste, cvasi-separatiste, pe care Moscova le foloseşte și le va folosi din plin. Plus la asta, există o întreagă gamă de probleme legate de regiunea transnistreană a Republici Moldova. Sunt probleme specifice. Ce pot să le spun ascultătorilor dumneavoastră despre asta? Ei știu mult mai bine decât mine. Moscova folosește și va folosi toate aceste probleme în interesul său fie că sunt probleme obiective, fie probleme subiective, pentru a pune Republica Moldova sub controlul său. Ei bine, acest obiectiv a ţintit de mult timp, repet, acest obiectiv e stabilit încă de la începutul anilor '90.

Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: Deci, putem vorbi despre un război hibrid permanent din '92 încoace. Iuri Evghenievici, dar cât de periculos este contingentul militar din stânga Nistrului și ce sarcini poate îndeplini acesta? Și cât de periculos este pentru Chișinău?

Yuri Feodorov, expert militar: Vorbiți despre contingentul care este dislocat în regiunea transnistreană?

Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: Da, despre rămășițele fostei Armate a 14-a.

Yuri Feodorov, expert militar: Vedeți, din punctul meu de vedere, din perspectivă militară, acest contingent nu reprezintă practic nimic. El este izolat de teritoriul Rusiei, și respectiv nu are capacitatea de a primi nici un fel de întăriri, fie că este vorba de oameni, muniție sau chiar ofițeri, instructori, sergenți care au capacitatea de comandă, care sunt bine pregătiți. Asemenea posibilități de a suplini acest contingent nu există, cel puțin nu se poate face asta la scară largă. Potrivit estimărilor numărului de militari ai contingentului, acesta ar fi între 1500 şi trei mii de militari înarmaţi slab. Ei nu dispun de tancuri, de mașini blindate de infanterie... Au câteva transportatoare blindate, dar nu este exact ceea ce ar trebui pentru un conflict militar major. Nu, eu cred că din punct de vedere militar acest contingent nu reprezintă o amenințare deosebită (n.r. pentru Chișinău), dar e deranjant însuşi faptul că acest contingent se află pe teritoriul unui stat independent şi suveran, precum este Republica Moldova, iar regiunea transnistreană este o parte a Republicii Moldova. Nimeni în general, nu contestă acest lucru. Pe teritoriul Republicii Moldova se află trupe străine nechemate, iar acestea sunt trupe rusești, care fac parte din forțele armate ale Rusiei. Deși, nu sunt atât de mulți cetățeni ruși acolo. Din câte înţeleg, acolo îşi fac serviciul militar cei născuţi în regiunea transnistreană. Cu toate acestea, ei sunt parte a forțelor armate ruse. Este o încălcare a suveranității. Mai ales că ei se află acolo fără să fie invitați în pofida existenţei unui guvern legitim și suveran al Republicii Moldova. Din câte înţeleg, asta nu poate să încânte guvernul de la Chişinău. Se pune problema, precum au făcut-o şi conducerile anterioare, privind retragerea acestor trupe, dar (n.r. ruşii) nu vor. Așa că rămân ilegal și nechemate acolo. Cred că mai devreme sau mai târziu vor trebui să plece. Nu au încotro.

Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: După invazia la scară largă a Ucrainei, în Republica Moldova au început discuţiile despre reformarea armatei, despre înfiinţarea unei armate eficiente. Știm că investiţiile în armată sunt totuşi costisitoare. Cum e posibilă crearea unei armate eficiente într-un stat cu capacităţi limitate precum e Republica Moldova?

Yuri Feodorov, expert militar: Vedeți, amenințările militare din partea Rusiei la adresa Moldovei – iar altă ameninţare pentru ea nu există şi nimeni altcineva nu poate amenința militar Republica Moldova - pot apărea doar dacă armata rusă ar ocupa regiunea Odessa și ar ajunge la granițele Republicii Moldova. Aceasta ar fi, bineînțeles, o amenințare foarte serioasă. Dacă acest lucru se va întâmpla... Deocamdată nu există, repet, o legătură terestră directă între armata rusă și regiunea transnistreană. Deocamdată aceste unităţi nu au ajuns la graniță şi în aceste condiţii, despre ce fel de amenințări poate fi vorba? Bombardamente aeriene - da, pot exista în situaţii extreme. Poate exista o tentativă de invazie pe calea aerului cu ajutorul trupelor aeropurtate, dar în număr mare, grupuri mari de parașutiști, trebuie să survoleze teritoriul Ucrainei. Într-un asemenea caz, întrebarea ar fi: în ce măsură apărarea aeriană și antiaeriană a Ucrainei va permite unui avion rusesc să survoleze teritoriul său? Şi apropo... Practic, întregul contingent de trupe aeriene și aeropurtate rusești luptă deja în Ucraina. Este puțin probabil ca cineva să le scoată de acolo. Totuși, se cunoaște bine problema, care trezea mari îngrijorări în Moldova, că armata Republicii Moldova nu era prea bine pregătită la începutul primăverii anului 2022. Era nevoie de măsuri și înțeleg că unele dintre ele au fost luate, pentru întărirea forţelor armate întâi de toate cu sprijinul partenerilor europeni. Aici mai apare o întrebare: cum vor reacţiona alte state europene și în primul rând România, dacă se va ajunge la o ameninţare militară reală la adresa suveranității şi integrității teritoriale a Republicii Moldova? A fost un caz, îl știm bine, când o brigadă americană care staţionează în România sau cel puțin o parte din ea a fost dislocată la granița cu Republica Moldova. Or, asta nu s-a făcut întâmplător, nu-i așa?

Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: Iurii Evghenivici, propun să trecem de la Republica Moldova la situaţia regională. Serviciile secrete din Europa vorbesc despre posibilitatea unui război total cu Rusia. Este în stare regimul lui Vladimir Putin să atace vreun stat NATO?

Yuri Feodorov, expert militar: Da. Cred că acesta este un semnal pentru Europa, e un semnal că în general, europenii au realizat sau realizează pas cu pas amenințarea că Federația Rusă poate invada militar teritoriul unei țări membre a Alianței Nord-Atlantice. În primul rând este vorba despre statele baltice. Aceste ţări sunt în primul rând în vizorul Rusiei. E de înţeles acest lucru, strict din punct de vedere militar, tehnic, pentru că există o linie directă de interacțiune - frontiera terestră directă dintre statele baltice şi Rusia. În aceste zone de frontieră, armata rusă are sau cel puțin avea până la începutul războiului din Ucraina, un potențial militar serios. Este exclava Kaliningrad, de pe al cărei teritoriu poate fi înfăptuită o agresiune împotriva Poloniei sau a Lituaniei. Există Belarusul, de pe al cărui teritoriu armata rusă poate iniția o agresiune împotriva Lituaniei și a Poloniei. Anume în această regiune există cel mai mare potențial pericol și amenințare pentru țările NATO. Se ştie că potrivit mai multor studii, inclusiv jocurilor de război, ale căror rezultate, cel puțin, sunt descrise în literatura de specialitate, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina se credea că trupele rusești ar fi avut nevoie de aproximativ două zile pentru a ajunge de la granița Rusiei cu statele baltice la granița cu Polonia, în zona coridorului Suwalki. Ulterior e destul de posibilă o continuare a expansiunii şi ameninţărilor de pe teritoriul Poloniei. În ceea ce privește Moldova. Ei bine, repet, Moldova a fost, se știe din nou, atâta timp cât au existat comunicațiile terestre ale Rusiei cu regiunea transnistreană, amenințarea a fost destul de reală. Și a fost nevoie desigur de eforturi foarte serioase pentru a neutraliza această amenințare. Dar pentru că existau dubii că Moldova ar fi putut face asta singură, era nevoie de sprijin de undeva din exterior pentru a asigura sprijinul aliaţilor... Și se știe, de asemenea, că înainte de începerea războiului din Ucraina, în Moldova nu s-au făcut eforturi suficient de serioase pentru a asigura capacitatea de luptă a Armatei Naționale. Acest lucru este, din păcate, adevărat, dar acum, din câte am înțeles, actuala conducere a republicii face eforturi destul de serioase pentru a atinge acest obiectiv. Întrebarea este legată de evaluarea, de rezultatul acestor eforturi. Din acest punct de vedere mi-e greu să spun ceva pentru că dintr-o parte asta nu se vede. Dumneavoastră puteți ști mai bine. Dar este clar că această amenințare există. În ceea ce privește situația actuală, amenințarea poate apărea dacă armata rusă va ajunge la granițele Republicii Moldova. Dar amenințarea la adresa țărilor Baltice există. Nu a dispărut nicăieri. Mai mult decât atât, în Europa e abordată în mod serios această amenințare și fac destul de mult pentru a o neutraliza. Dar amenințarea poate fi neutralizată doar prin crearea unor capacități serioase de descurajare. Despre acest lucru vorbim, de exemplu, în contextul actualului exercițiul militar al ţărilor NATO numit , Steadfast Defender 20 24. Acesta este un exercițiu care este împărțit într-o serie de exerciții mai mici. De altfel, eu nu exclud și cred că aceste exerciții, la un moment dat, se vor extinde și pe flancul sud-estic al NATO, adică România, Bulgaria.., aceste ţări din bazinul vestic al Mării Negre Și aici, bineînțeles, cred că în Moldova vor fi urmărite cu interes aceste exerciții.

Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: De la Moscova vin ameninţări nucleare. E posibil un război nuclear pe continentul european?

Yuri Feodorov, expert militar: Ei bine, când vine vorba despre poziția lui Putin, despre ceea ce poate și ce nu poate face Putin, e posibil orice. În anul 2021 am încercat foarte serios să înțelegem dacă Putin va începe sau nu un război în Ucraina. Și, apropo, majoritatea experților, inclusiv din Occident, se îndoiau că Putin va risca să înceapă un război în Ucraina, pur și simplu pentru că Rusia nu avea capacitatea de a cuceri acest stat şi de a-și atinge obiectivele în Ucraina. Credeam atunci că Putin înţelege asta. Se presupunea că Putin nu va risca să provoace un conflict dur cu Occidentul, deoarece a fost avertizat în mod deschis de liderii occidentali că un astfel de conflict era inevitabil în cazul unei invazii în Ucraina şi acesta s-ar putea termina prost pentru Rusia. Cu toate acestea, vedeți, Putin a făcut acest pas, care părea improbabil, tocmai pentru că era irațional. Același lucru se poate spune și despre războiul nuclear. Putem considera că Putin nu va îndrăzni să declanșeze un război nuclear, deoarece acest război se va extinde în mod natural și inevitabil pe teritoriul Rusiei și va pune în pericol însăşi existența Rusiei și a lui Putin însuși. Dar Putin, ca şi în alte cazuri, poate lua hotărâri complet iraționale care amenință atât propriile sale interese, cât și interesele Rusiei. El le acceptă. Aşa că nu putem să excludem complet posibilitatea unui atac nuclear al Rusiei pe teritoriul țărilor NATO sau al Ucrainei. E clar că ulterior ar urma un atac la scară largă împotriva trupelor rusești. Da, aşa este. Deși nu știm exact ce planuri specifice există în țările occidentale în această privință. Putem doar bănui, bineînțeles.

Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: Iurii Evghenievici, aș dori să vorbim despre situația de pe frontul ucrainean. Am văzut că trupele rusești au cucerit Avdiivka, acolo se duc lupte crâncene. Din punctul dumneavoastră de vedere, cum poate evolua situația de pe front, având în vedere că asistența militară din partea țărilor occidentale întârzie?

Yuri Feodorov, expert militar: Există două tipuri de scenarii de bază, care sunt discutate într-un fel sau altul. Potrivit primului scenariu, fie asistența ar urma să vină în scurt timp, fie că se va lua o decizie de către Congresul SUA și se vor aloca bani, fie că europenii vor reuși să găsească suficiente forțe...Acesta e un scenariu. Un alt scenariu apare dacă nu se oferă asistența necesară din partea aliaților occidentali, atunci Rusia poate avea unele succese mai importante, mai serioase, dar aceste succese ar putea duce la capturarea întregului teritoriu al regiunii Donețk, de exemplu, a întregului teritoriu al regiunii Zaporojie. Însă totul s-ar încheia aici, deoarece forțele Rusiei sunt limitate. Practic, toate trupele disponibile, mă refer la trupele terestre, trupele aeropurtate, pușcașii marini, practic tot personalul acestor trupe, probabil în proporţie de 85-90 la sută, se află în Ucraina. Pot fi mobilizaţi destul de mulți oameni, dar rușii nu au suficienți ofițeri pregătiți pentru a asigura acest nou val de mobilizare cu un corp de ofițeri, cu personal de comandă. Și nu există nicio posibilitate de a crește serios, producția de armament în comparație cu nivelul care a fost atins în 2023. Avem motive să presupunem că industria militară rusă a atins o anumită limită și, în consecință, poate produce mai multe vehicule blindate, însă doar pentru a compensa cu ele pierderile pe care le suferă pe front. Dar pentru a crește serios producţia de vehicule blindate, tancuri, vehicule de luptă, mașini de infanterie și așa mai departe, rușii nu au capacităţile necesare. În aşa caz, mobilizarea a sute de mii de oameni pe care nu-i poţi înarma decât cu pistoale automat Kalașnikov, e posibilă, însă poate genera probleme mari pentru Rusia însăși.

Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: Și ultima întrebare, Iuri Evghenievici: cum poate influența scandalul privind interceptarea convorbirii ofițerilor germani (n.r. despre situația de pe frontul din Ucraina și livrarea rachetelor Taurus pentru armata ucraineană?)

Yuri Feodorov, expert militar: Nimic nou nu a adus scandalul în privinţa poziției germane. Da, în Germania a început o anchetă pentru a afla cum s-a întâmplat, cum a fost posibilă interceptarea conversațiilor purtate de ofițerii superiori ai Bundeswehr-ului și cum au ajuns acestea în posesia rușilor. Aceasta este o problemă. Va fi făcută o anchetă, care de fapt a şi început. În baza ei se vor trage niște concluzii. Dar poziția cancelarului federal Scholtz, care se împotrivește livrării rachetelor Taurus, după publicarea acestor convorbiri nu cred că se va schimba.

Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: Iurii Evghenievici, vă mulțumesc pentru timpul acordat şi pentru interviu. Sper să ne reîntâlnim în circumstanțe în care vom vorbi despre pace după război.

Yuri Feodorov, expert militar: Vă mulțumesc pentru invitație.

Yuri Fedorov este un expert rus independent specializat în securitatea internațională și probleme militare ale spațiului Rusiei. Înainte de a se muta în Europa, a lucrat ca profesor la Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova și a fost cercetător la Institutul Academiei Ruse de Științe pentru Studii SUA și Canadei. Mai târziu, fost cercetător la Institutul Regal de Afaceri Internaționale din Londra. În calitate de comentator independent, a colaborat RFE/RL. Fedorov a publicat multe analize despre politica externă și de securitate a Rusiei, controlul armelor și Relațiile dintre SUA și Rusia.Yuri Fedorov locuieşte în Cehia şi a criticat invazia rusă din Ucraina.