Interviurile și Reportajele Telejurnalului

Ministrul Educației, la Interviurile Telejurnalului: Examene, rezultate și modificări planificate

Ministrul Educației, la Interviurile Telejurnalului: Examene, rezultate și modificări planificate

Ministrul Educației și Cercetării este invitatul unei noi ediții a Interviurilor Telejurnalului. Despre rezultatele înregistrate la examenele de absolvire a gimnaziului, dar și rezultatele la examenele de bacalaureat, încălcările depistate în perioada sesiunii și despre modificările pe care ministerul intenționează să le implementeze, am discutat cu șeful de la Educație:

- Sunt mai multe subiecte actuale din domeniul educației pe care vreau să le discutăm astăzi. S-au încheiat examenele de absolvire a gimnazului și liceului. În același timp ne pregătim pentru un nou an școlar. Cele mai recente sunt rezultatele examenului de bacalaureat, care încă sunt intens discutate de elevi, profesori și părinți.  Așadar, cifrele Ministerului arată că rata de promovare în total în acest an este de 72,36%, comparativ cu 69,38% la aceeași etapă în anul 2024. Bucura aceste rezultate? V-ați așteptat la aceste rezultate sau se putea și mai bine?

- Avem într-adevăr rezultate mai bune în acest an. Cred că cele mai bune rezultate de când au fost introduse camerele la bacalaureat, respectiv în fiecare an observăm o creștere, ceea ce sperăm noi că se datorează în primul rând unui efort mai mare de pus de către elevi,  de către cadrele didactice și cred că este bine să celebrăm faptul că sistemul a reușit după un șoc mare 10 ani în urmă să recupereze, să-și revină și să reușească să arate performanță chiar și în condițiile unui examen desfășurat corect. În același timp, noi, tradițional avem mari diferențe între rezultatele celor care absolvesc în liceu și dau bacalaureatul în liceu și cei care vin din colegii. În colegii în continuare, bacalaureatul nefiind obligatoriu, poate și este tratat cu mai puțină seriozitate, de aia și rezultatele sunt mai proaste. În general, pe zona bacalaureatului noi suntem mulțumiți și aici deja avem o lungă tradiție de bună desfășurarea examenului. Pentru noi, provocarea anul acesta a fost examenul de clasa nouă.

 -Aşa cum aţi spus şi dvs, examenele gimnaziale au fost mai importante, mai intens discutate.  Tot în această săptămână au fost publicate rezultatele.

- Da, marţi.

- Vedem așadar o rată de promovare de 88,78%, comparativ cu 94, aproape 95%, la aceeaşi etapă, iarăși în sesiunea 2024. Cum vedeți dumneavoastră aceste rezultate? Totuși, e mai mica rata în comparație cu anul trecut. V-ați așteptat la această rată de promovare?

-  Ziceam și în conferința de presă, rezultatele sunt mai bune decât noi ne-am așteptat. Noi eram conștienți, pornind și de la rezultatele pretestării și reieșind din ceea ce știm că există în sistem și rezultatele de la PISA, că în condițiile desfășurări unui examen corect, rezultatele vor scădea. Vedem o scădere semnificativă la matematică, acolo promovabilitatea e în jur de 77%, și o scădere semnificativă la limba și literatură română pentru alolingvi. Se pare că sunt cele două discipline care la moment dau cea mai mare bătaie de cap absolvenților noștri. Dar scăderea la matematică a fost mai puțin dramatică decât ne așteptam noi și cred că sunt trei factori care au contribuit la un rezultat mai bun. În primul rând, noi am vorbit de foarte mult timp despre faptul că facem examenul altfel. Anul trecut am pilotat metoda asta nouă de desfășurare cu observatori, cu evaluare centralizată. Anul ăsta s-a știut din septembrie.


Deci a existat o mobilizare în rândul tuturor și au făcut toată lumea un efort mai mare. Pe lângă asta am avut un program remedial la matematică. Am instruit șase mii de elevi. Le-am oferit 40 de ore gratuite de pregătire de examen și din analiza de noastră preliminară, cam 60% din cei care au fost la remediale, datorită faptul că aveau rezultate foarte proaste la pretestare, acum au reușit să susțină examenul din prima și cred că o să crească această rata și după sesiunile de suplimentare. Deci a dat efect acest program. Și în al treilea rând, și trebuie să o recunoaștem foarte franc, nouă nu ne-au reușit să eliminăm fraudea la examenul de clasa nouă. O mie de oameni în o mie de școli, în condițiile când în unele școli sunt câteva clase de examen, au îmbunătățit lucrurile semnificative, dar nu putem vorbi de eliminarea fraudei.


- Dacă să le luăm pe rând această practică cu observatorii și cu aceste programe de medial, spuneți că și-au demonstrat eficacitatea. Vor fi implementate și anul viitor?

- Asta ar fi obiectivul nostru, să devină o tradiție, asigurarea integrității prin acești observatori. E un efort logistic foarte mare pentru noi, mai ales pentru Agenția pentru Curriculum și Evaluare, sunt mii de oameni care trebuie trimişi în fiecare colț a Republicoi Moldova, toți în aceeași noapte, de patru ori. Lumea se mai îmbolnăvește, mai adoarme, sunt tot felul de circumstanțe, logistic e foarte complicat. Dar asta este compromisul pe care l-am făcut pentru ca să nu fim prea intruzivi. Să nu mergem spre camere, să nu mergem spre centre de examinare centralizate, unde să fie transportați elevii. Am mers pe varianta cea mai ușoară, cea mai soft, cea mai acceptabilă la această etapă pentru societate. Și funcționează respectiv, nu funcționează ideal, dar funcționează respectiv, o să repetăm și anul viitor. Iar programele remediale, în cel puțin, cred că încă un an, doi, cu siguranță le vom oferi. Poate le vom oferi la mai multe discipline anul viitor. În mod normal, ele nu ar trebui să există, pentru că școlile abiniți ar trebui să oferă nivelul necesar. Acum, noi fiind conștienți că în condițiile unui examen corect, promovabilitatea urma să se reducă dramatic. Am considerat că este corect să ajutăm elevii care, din anumite circunstanțe, n-au reușit să obțin acele cunoștințe de la școală. Și să le venim în întâmpinare.

- Ați menționat despre fraude. Dacă e să vorbim despre încălcări, atât la examenele de gimnaziu, cât și la cele de bacalaureat, care au fost cele mai grave? Și dacă putem vorbi despre o creștere a numărului de încălcări în acest la examene?

- La bacalaureat nu. La bacalaureat, situația e stabilă. E un examen matur, toată lumea îl știe, s-a obișnuit cu el. E conștient că nu ai unde frauda. La gimnaziu s-au încercat mai multe lucruri. Noi am avut trei centre de examene, unde am anulat mai mult de 50% din toate lucrurile.

- Care a fost cauza?

- Erau copiate. Erau aceleaşi texte, toate lucrările. Era vizibil. Noi am depistat lucrurile astea nu în ziua examenului, dar în momentul verificărilor.


- Și atunci se va face o anchetă pentru a vedea care au fost… ?

- Da. Pe toate cauzele de fraudă vom face închete și vom încerca să stabilim nivelul de responsabilitate a directorului, asistenților, observatorii. Câteodată era o situație imposibilă, pentru că era un observator pe trei clase și alerga dintr-o clasă în altă. Deci, din păcate, nu tot sistemul a înțeles mesajul nostru cu privire la integritate și am avut asemenea incidente. Pe lângă asta am depistat situații de utilizare a ChatGPT-ului. Am avut în jur de 21 de elevi care, la matematică, au avut oportunitatea să rezolvă un exercițiu cu ChatGPT, dar chatul a rezolvat exercițiul pentru o metodă pe care noi ne opredăm la școală. Asta ne-a permis să identificăm acea metodă propusă de elevi… nu se predă în Republica Moldova de vreo 10 ani.

- Despre ce centre este vorba? Unde s-au întâmplat aceste încălcări grave?

- Noi nu o să vedem detalii referitor la centre nemijlocit.

- Ce raioane, cel puţin?

- Am avut și în Chișinău, am avut și în Sângerei, dar nu o să vă dăm instituțiile exacte. Urmează să fie aplicate sancțiunile corespunzătoare, dar am considerat corect să nu oferim prea multe detalii pentru a nu pune într-o situație jenantă și elevii, părinții, cadrele didactice.


- Aţi menţionat despre rezultatele alolingvilor la examenul de clasa a IX-a. Aţi menţionat şi anterior, nu v-aţi aşteptat la aceste rezultate. Se vor lua numite măsuri în anii viitor, astfel încât să se îmbunătățească… ?

-  În primul rând am constatat o realitate despre care s-a vorbit mult, dar niciodată n-au existat probe dincolo de interviuri făcute de presă la ieșirea din centrele de bac sau de clasa nouă. Acum lucrurile încep să se confirme și prin rezultatele nemijlocite la examen. Avem într-adevăr școli unde 50% din copiii n-au putut scrie ceva propoziții simple în limba română. Urmează să rămân discuții foarte serioase după încheierea sesiunii de examen. Între timp, noi de anul trecut avem primele grupuri de profesori care merg în România la formare continuu. Chiar astăzi am urat drum bun unui grup de 78 de cadre didactice. Merg la 5 universități, 2-3 săptămâni pentru profesionalizare. Trebuie să înțelegem că sunt suficiente comunități pe teritoriul Republicii Moldova unde româna nu răsună deloc. Și nu e vorba doar de UTA Găgăuzia… 

 Urmează să stabilim ce măsuri adiționale pe lângă formare mai facem. Poate niște tabere pentru copiii din acele instituții cu copiii vorbitori de română, ca să creăm un mediu în care se practică limba și așa mai departe.


- Am văzut că aţi menţionat că ar putea fi introdus un test oral la limba română pentru alolingvi. De anul viitor, este o idee bătură în cuie?

- Nu de anul viitor, cu siguranță. Dar într-o eventualitate cel puțin trebuie să discutăm acest aspect. Provocarea mare este cum să evaluezi un test oral în așa fel încât el să fie obiectiv. În orice caz, ceea ce o să fie disponibil de anul viitor, sperăm, este acea certificare a nivelului de competență lingvistică. Cum se întâmplă în cazul examenului de limba engleză sau de limba franceză, când un absolvent de bacalaureat poate să meargă, să-și ia un certificat TOEFL și să fie scutit de bac. Ideea este să avem exact același lucru și pentru limba română alolingvii. Un elev de a 10-a sau de a 11-a sau de a 12-a să poată să meargă, să dea un examen și eventual să fie scutit de bac dacă obține nivelul necesar.

- Deocamdată nu există o astfel de opţiune?!

- La moment suntem la o distanță de două săptămâni pentru a aproba metodologia care face asta posibil, deci hotărârea de guvern. Și atunci cu siguranță avem suficient timp până prin ianuarie-februarie să elaborăm testul nemijlocit.


- După examenul de clasa a 9-a și cel de bacalaureat au existat și încă există foarte multe reacții în rândul elevilor, părinților și chiar profesorilor privind modul de evaluare și modul de notare. Chiar o să-i citez dintr-un mesaj scris de o mamă a unei elev: Ultimii doi ani tot mai des aud de la elevi că nu văd sensul temelor, școlii, absolvirii. Azi, mii de copii care s-au străduit la cele 3 examene au fost încăfcați cu note mici, foarte mici… Dacă celui care verifică nu-i place o metodă de rezolvare, taie tot și scrie doar pentru că el nu agrează acea metodă, pe care copilul tot la școală a învățat-o?" - este întrebarea acestei mame. Întrebarea este, cum vedeți dumneavoastră, sistemul de evaluare și de notare este unul perfect sau ar trebui imbuntatit?

- În primul rând, n-aș generaliza nici într-un caz. Îmi pare exagerat total să faci concluzie pe baza testului propriului copil. Nu exclud că într-o situație concretă un evaluator ar fi putut să evalueze mai bine. De asta și avem un proces de contestație, în așa fel încât să mai fie cu cineva care să verifice modul de evaluare. Așa că n-aș generaliza nicio într-un caz, iar notele pe care le-au copii bazează pe ceea ce au scris. Acum asta nu înseamnă că procesul de evaluare nu poate fi îmbunătățit. Aici întotdeauna este spațiu și o să ne ajuce analiza statistică. Asta e primul lucru pe care trebuie să-l facem și l-am făcut anul trecut de altfel posibil pentru prima dată când am încercat să înlocuim acei evaluatori, unde rata contestațiilor acceptați a fost mare.Asta înseamnă că prima evaluare n-a fost tocmai calitativă, încât a fost nevoie de contestații ca să obțină rezultat final. Și așa o să facem și anul ăsta.

- Tot aici aș vrea să vorbim despre un site care a devenit popular. Mulţi copii de clasa a noua și-au verificat lucrările online cu ajutorul AI-ului. Cum vedeți dvoastră această practică și dacă AI-ul devine o normalitate în rândul elevilor, profesorilor, în sistemul educaţional?

- Este o provocare pentru noi. Speranța noastră este până la final de an să avem un plan de acțiune închegat, legat de tot ce înseamnă inteligența artificială. Copiii noștri și copiii din tot globul pământesc folosesc activ inteligența artificială și pentru rezolvarea de teme și pentru altele. Este o provocare de principiu, dar și o oportunitate. Și eu prefer să o privim așa.

- Curând începe admiterea în universități, vor fi specialități noi la universitățile din Republica Moldova? Dacă ne puteţi spune câteva exemple.

- Avem mai multe specialități noi. Din cele pe care le amintesc acum, o să avem o specialitate foarte faină care va combina agricultura cu IT. Și ne dorim mai mult robotizare, mai multe tehnologie în agricultura și va fi oferită de Universitatea Tehnică, respectiv una foarte atractivă. O să avem o specialitate nouă pe ceea ce se numește analiza datelor, un domeniu sofisticat, extrem de bine plătit, pe care îl va oferi Academia de Studii Economice și mai sunt câteva. În ultimii ani, în general, au apărut specialități noi, deja deveniți tradiționale profesiile viitorului, multimedia, design, animație. Ne străduim an de an să completăm oferta cu lucruri solicitate de piața muncii și atractive pentru studenți.

- Vă mulţumesc că aţi acceptat invitaţia noastră!

- Mulţumesc

author-img_1

Redacția TVR Moldova

Editor