Actualitate

Ce s-a schimbat în Suedia după aderarea la UE? Ambasadoarea Katarina Fried: "Apartenența la UE a adus beneficii economice semnificative Suediei"

post-img
Stockholm

Călătoria Suediei către Uniunea Europeană a început în anii 1990, fiind impulsionată de convingerea că integrarea europeană este un instrument pentru pace și stabilitate pe continent, precum și de dorința de a participa pe deplin la dezvoltarea politică și economică a Europei. În 1994, Suedia a organizat un referendum național, în urma căruia puțin peste jumătate dintre votanți au susținut aderarea la UE, iar Suedia a devenit oficial membră a UE la 1 ianuarie 1995. Sprijinul public pentru UE a crescut constant în Suedia, pe măsură ce beneficiile tangibile ale integrării europene au devenit evidente, a declarat ambasadoarea Suediei în Republica Moldova, Katarina Fried, pentru IPN.

"Astăzi, la 30 de ani după referendum, o majoritate covârșitoare a suedezilor cred că UE a fost benefică pentru dezvoltarea țării. Suedia a colaborat îndeaproape cu partenerii din UE, beneficiind de forța acțiunii comune pe scena internațională, păstrând totodată o voce suedeză puternică și independentă.

Beneficii economice semnificative Ca membru al UE, Suedia are un cuvânt de spus în elaborarea politicilor și reglementărilor UE în domenii esențiale, precum comerțul, protecția mediului, drepturile omului și securitatea internațională. Apartenența la UE a adus beneficii economice semnificative Suediei. Accesul la piața unică a UE și la cele 70 de acorduri de liber schimb cu țări terțe aduce un impact estimativ de aproximativ 30 de miliarde de euro pe an economiei suedeze. Aceasta reprezintă de 12 ori mai mult decât contribuția financiară netă a Suediei la bugetul UE. Apartenența la blocul comunitar a ajutat economia noastră să crească, a creat locuri de muncă și a stimulat investițiile străine. O combinație între subvențiile UE, accesul crescut la piețele externe și investițiile în zonele rurale a ajutat fermierii suedezi să dezvolte afaceri competitive, rezistente și durabile.

O uniune pentru pace Aderarea a permis, de asemenea, cetățenilor noștri să trăiască, să studieze sau să lucreze oriunde în UE. Suedia și-a păstrat tradițiile și sărbătorile vechi, dar a îmbrățișat în același timp valorile europene comune. În esență, UE este un proiect pentru pace. A fost creată după al Doilea Război Mondial pentru a preveni conflicte ulterioare în Europa și, pentru statele membre, a fost remarcabil de eficientă. De la crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, în anul 1951, până la blocul politic de astăzi, UE a transformat în mare măsură Europa dintr-un continent al războiului într-o uniune pentru pace. Din păcate, războiul ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a readus ororile războiului în Europa, având un impact semnificativ și asupra Moldovei. Rezistența Moldovei și generozitatea față de vecinii săi în această perioadă dificilă sunt cu adevărat impresionante.

Pentru dezvoltarea continuă a UE și consolidarea păcii, stabilității și dezvoltării economice pe continent, integrarea țărilor din Europa de Est este esențială.

Obiective comune și cooperare Suedia sprijină cu tărie agenda Parteneriatului Estic și ar primi cu căldură Moldova ca stat membru al Uniunii Europene. Totuși, decizia privind viitorul Moldovei rămâne în mâinile moldovenilor. Pe măsură ce moldovenii se pregătesc să ia o decizie istorică, Suedia susține ferm dreptul lor de a face această alegere pe baza faptelor, nu a fricilor, liber și independent, indiferent cum vor vota. Pentru Suedia, cele trei decenii ca membru al UE au fost marcate de transformări și au adus beneficii economice, politice și sociale semnificative. Apartenența la UE a întărit poziția țării noastre în Europa și în lume, iar Suedia a contribuit semnificativ la dezvoltarea UE și la atingerea obiectivelor comune de unitate și cooperare europeană. Suedia și-a găsit o casă în UE, națiunea noastră este mai puternică, mai sigură și mai prosperă ca parte a familiei europene", a declarat ambasadoarea Suediei în Republica Moldova, Katarina Fried, pentru IPN.

author-img_1

Cristina Mirca

Reporter