Până la obţinerea independenţei au fost, însă, ani de eforturi şi de grele încercări pentru Mişcarea de Eliberare Naţională. O voce importantă în acea perioadă a fost parohul Petru Buburuz, cel care a binecuvântat prima Mare Adunare Naţională din 1989 şi care a fost printre zecile de mii de oameni aflaţi în centrul Chişinăului în momentul proclamării independenţei ţării.

La 34 de ani, Republica Moldova încă luptă cu imixtiunile Rusiei. La graniţă se duce un război sângeros, iar statul are resurse limitate pentru a ţine piept agresiunii hibride. Experţii spun că, astazi mai mult decât oricând, ţara are nevoie de parteneri de încredere, iar aderarea la Uniunea Europeană ne poate ajuta să ne apărăm securitatea, valorile şi libertatea.

Sprijinul pe care îl oferă Uniunea Europeană Republicii Moldova se vede în schimbarea la faţă a multor sate şi oraşe. S-au făcut investiţii mari în toate domeniile: infrastructură, sănătate, educaţie sau afaceri. Doar în modernizarea mobilităţii, UE a investit aproape un miliard de euro în ultimii cinci ani. A beneficiat de proiecte importante şi oraşul Ialoveni.

România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova, la doar câteva ore după semnarea actului. Doi ani mai târziu, pe 2 martie, ţara a obținut statutul de membru al ONU şi, respectiv, recunoașterea oficială a statalității. De câţiva ani încoace, Republica Moldova face paşi decisivi și spre consolidarea capacităţilor de independență energetică pentru a scăpa de dependența de Rusia.

Uniunea Europeană şi în special România ne sprijină în acest sens. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, pentru o scurtă perioadă, consumul de energie electrică a fost acoperit din surse interne.

Cu 30 de ani în urmă, lămpile cu kerosen asigurau deseori lumina din case, atunci cînd energia electrică era oferită cu raţie. Mulți bătrâni păstrează și astăzi aceste obiecte, ca mărturii ale unei epoci în care lipsa curentului electric era parte din viața de zi cu zi.