Parlamentul urmează să examineze în prima lectură un proiect de lege care înăsprește mecanismele de prevenire a fugii persoanelor condamnate. Inițiativa elaborată de Ministerul Justiției vine în contextul mai multor cazuri în care condamnații au reușit să se sustragă executării pedepselor și să părăsească teritoriul R. Moldova. Raportul asupra proiectului a fost aprobat miercuri de Comisia juridică, numiri și imunități. Ultima persoană condamnată care a reușit să fugă după condamnare este fostul viceministru de Interne, Veaceslav Ceban, pe 29 iunie.
Proiectul urmărește eliminarea lacunelor legislative dintre momentul pronunțării sentinței și punerea acesteia în executare. Una dintre principalele modificări prevede că instanța va fi obligată să dispună din oficiu anunțarea în căutare a persoanei condamnate care lipsește de la pronunțarea sentinței, precum și aplicarea concomitentă a consemnului. Potrivit autorilor, măsura va reduce riscul ca persoana condamnată să profite de acest interval pentru a se ascunde sau a părăsi țara.
Proiectul introduce, de asemenea, răspunderea penală pentru evadarea din arestul la domiciliu. În prezent, Codul penal sancționează doar evadarea din locurile de detenție, iar autorii inițiativei susțin că această lacună împiedică intervenția promptă a organelor de drept și aplicarea unor măsuri procesuale eficiente.
O altă modificare extinde utilizarea monitorizării electronice. Brățările electronice vor putea fi aplicate și persoanelor obligate să nu părăsească localitatea sau țara, precum și celor eliberate provizoriu sub control judiciar. Totodată, proiectul stabilește reguli clare privind intervenția autorităților în cazul alertelor, defecțiunilor tehnice sau deteriorării dispozitivelor de monitorizare.
Proiectul prevede o majorare a garanției de la 50.000 la 150.000
Inițiativa prevede și majorarea garanției depuse de organizații pentru eliberarea inculpaților. Dacă în prezent aceasta este cuprinsă între 15.000 și 50.000 de lei, la fel ca în cazul persoanelor fizice, autorii propun majorarea plafonului la 50.000-150.000 de lei. Potrivit notei de fundamentare, actualul cuantum nu oferă suficiente garanții patrimoniale în raport cu riscul de eschivare al inculpatului. Gestionarea cauțiunilor va fi realizată de Agenția de Recuperare a Activelor Infracționale prin Sistemul Informațional Automatizat „Registrul activelor infracționale confiscate".
Totodată, proiectul introduce în legislația procesual-penală instituția consemnului, atât în forma de informare, cât și la frontieră, pentru a facilita schimbul de informații între autoritățile judiciare și cele administrative. Dacă va fi adoptat de Parlament, proiectul va intra în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial.
Necesitatea modificărilor legislative vine după mai multe cazuri în care persoane condamnate sau cercetate penal, apropiate de fostul deputat Ilan Șor, ar fi fugit în regiunea transnistreană pentru a evita executarea sentințelor. Printre ele se numără Alexandr Nesterovschi, fosta deputată Irina Lozovan și soțul ei, Pavel Gârleanu.
Recent, lista a fost completată și de fostul preşedinte al Adunării Populare a UTA Găgăuzia, Dmitri Constantinov. Ultima persoană care a fugit, după cum am menționat mai sus, este fostul viceministru de Interne, Veaceslav Ceban, condamnat pe 29 iunie la 29 iunie curent.
