Toţii liderii convocaţi la Londra au fost de acord cu patru paşi majori: menţinerea ajutorului militar pentru Kiev, simultan cu creşterea presiunii economice asupra Rusiei, Ucraina să fie la masa negocierilor de pace, apoi constituirea unei coaliţii a celor dispuşi să apere şi să garanteze această Pace și nu în ultimul rând descurajarea Moscovei în a mai invada.

Discuţiile de la Londra trebuie transpuse concret, iar liderii europeni vor avea o nouă evaluare joi. Ucraina este o țară europeană care a decis că dorește să adere la Uniunea Europeană, o națiune democratică și suverană. „Așa trebuie să rămână”, a declarat şi cancelarul Germaniei.

Liderii europeni au convenit să elaboreze un plan de pace pentru Ucraina pe care să îl prezinte Statelor Unite, un pas esențial pentru ca Washingtonul să poată oferi garanții de securitate considerate esențiale de Kiev pentru a descuraja Rusia.

Keir Starmer, prim-ministrul Marii Britanii: Scopul reuniunii de azi a fost să unim partenerii în jurul planului, să întărim Ucraina şi să ajungem la o pace justă şi durabilă pentru binele tuturor. Ca punct de plecare, trebuie să punem Ucraina într-o poziţie de forţă acum astfel ca ei să poată negocia de pe o poziţie de forţă. Şi ne dublăm sprijinul. Trebuie să învăţăm din greşelile trecutului. Nu putem accepta un acord slab, ca cel de la Minsk pe care Rusia îl poate încălca oricând.

Summitul a confirmat diferenţa de abordare dintre preşedintele american Donald Trump, care doreşte un acord de pace rapid între Rusia şi Ucraina, şi liderii europeni, care par dispuşi să continue susţinerea militară a Kievului până când acesta ar obţine o pace pe care ar considera-o convenabilă.

Totuşi, ruperea relaţiei transatlantice nu este o perspectivă dorită de liderii europeni. „Europa trebuie să facă grosul muncii, dar, pentru a apăra pacea pe continentul nostru şi pentru a reuşi, acest efort trebuie susţinut puternic de Statele Unite„, a declarat după summit gazda acestuia, premierul britanic Keir Starmer.

„Mai multe ţări europene îşi vor creşte cheltuielile pentru Apărare„, a spus în faţa presei secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a salutat o veste „foarte bună”.

Un îndemn în acest sens a venit din partea preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a susţinut că UE trebuie să se reînarmeze „urgent” şi să se pregătească „pentru ce este mai rău”. Ea a anunţat că va prezenta „un plan cuprinzător privind reînarmarea UE” la summitul european extraordinar din 6 martie, plan ce va aborda şi nevoia ca ţările UE să obţină spaţiul fiscal pentru a creşte cheltuielile militare

Participanţii la summit, reuniţi în jurul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, au discutat despre necesitatea „garanţiilor cuprinzătoare de securitate” pentru Ucraina în viitor, garanţii care, potrivit şefei Comisiei Europene, trebuie să meargă de la „supravieţuirea economică până la rezilienţa militară„.

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei: Este clar că perspectiva rusă nu poate fi acceptată. Vreau să repet acest lucru. Scopul Rusiei a fost întotdeauna acela de a stabili un guvern în Ucraina care să danseze pe tonul Rusiei. Acest lucru nu poate fi acceptat.

Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei: Ne-am coordonat pozițiile. Vor avea loc multe reuniuni și eforturi comune în următoarele zile și saptamâni. Va fi diplomație pentru pace. Aceste poziții vor fi prezentate partenerilor noștri din Statele Unite.

Ucraina nu îşi apără doar teritoriul, ci apără principiile şi valorile tuturor democraţiilor noastre, a subliniat premierul Canadei, care s-a referit şi la eventualitatea trimiterii unor trupe de menţinere a păcii, în eventualitatea unui acord de încetare a ostilităţilor. Totul este pe masă, a răspuns Justin Trudeau întrebărilor adresate de jurnalişti.

Înainte de summitul de la Londra, președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat pentru Le Figaro că ar implica o încetare a focului timp de o lună, valabil în cazul atacurilor aeriene și maritime, dar nu și luptelor terestre.

Întâlnirea a fost o oportunitate pentru ei de a a-şi arăta unitatea şi sprijinul faţă de Zelenski, la doar 48 de ore după cearta acestuia cu omologul său american Donald Trump, la un summit la Casa Albă care a luat o turnură dezastruoasă pentru preşedintele ucrainean, care a fost avertizat de Trump să lase la o parte elanul războinic şi să încheie un acord de pace cu Rusia, altfel nu va mai putea conta pe sprijinul SUA.

Europenii îl susţin însă mai departe pe Zelenski. Stând alături de preşedintele ucrainean, întâmpinat călduros la sosirea sa de mai mulţi lideri prezenţi, premierul britanic, vorbind în numele tuturor liderilor aşezaţi „în jurul acestei mese”, l-a asigurat că va avea în continuare sprijin în războiul cu Rusia „atât timp cât va fi nevoie”.

La acea masă au fost, din rândul ţărilor UE, şefii de stat sau de guvern din Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Republica Cehă, România, Spania şi Suedia, iar din afara blocului comunitar Ucraina, Norvegia, Turcia şi Canada. Au participat de asemenea secretarul general al NATO, Mark Rutte, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.

În timp ce aceştia îşi manifestau sprijinul faţă de Zelenski, oficiali americani dădeau presei declaraţii prin care îi sugerau acestuia să demisioneze, în urma altercaţiei avute vineri la Casa Albă cu Trump. Potrivit consilierului acestuia pentru securitate naţională, Mike Waltz, atitudinea lui Zelenski ridică îndoieli serioase cu privire la voinţa sa de a face pace cu Rusia. „Dacă devine clar că preşedintele Zelenski, fie din motive personale, fie politice, nu are voinţa de a pune capăt luptelor din ţara sa, atunci cred că avem o problemă reală”, a subliniat Waltz, într-o declaraţie acordată postului CNN.

În acest context, şi cu puţin timp înainte de summitul de la Londra, premierul britanic a anunţat că lucrează cu preşedintele francez Emmanuel Macron la „un plan pentru a pune capăt luptelor” în Ucraina, plan ce va fi prezentat apoi Statelor Unite. Planul implică şi o „coaliţie de voluntari” din rândul ţărilor europene care să ofere Ucrainei garanţii de securitate în cazul unui acord de pace cu Rusia, dar să beneficieze şi de sprijinul SUA.

„Un număr de ţări” s-au oferit deja să participe la această coaliţie, a afirmat Starmer după summit, dar nu le-a precizat, afirmând că va lăsa aceste ţări să facă singure anunţurile, dar a admis că există state care nu au capacitatea de a susţine participarea la o asemenea forţă sau nu doresc să ia parte la ea.

Printre cele din urmă au fost anunţate clar de liderii lor Polonia şi Italia. În timp ce premierul polonez Donald Tusk a apreciat că ţara sa face deja destul pentru a ajuta militar Ucraina, şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a estimat că ideea riscă să fie mult prea complexă.

Keir Starmer şi Emmanuel Macron au adus insistent în discuţie tema trimiterii unor trupe de menţinere a păcii în Ucraina ca garanţie de securitate pentru această ţară, deşi Rusia a transmis clar că se opune prezenţei trupelor străine pe teritoriul ucrainean, iar poziţia exprimată până în prezent de administraţia Trump este că oferirea unor astfel de garanţii Ucrainei trebuie să revină exclusiv europenilor.