A supraviețuit la două tentative de otrăvire. A înfruntat un regim care i-a închis gura cu 25 de ani de închisoare. Și totuși, vocea lui răsună astăzi mai tare ca oricând. Vladimir Kara-Murza nu estre doar un disident rus – e unul dintre cei mai lucizi martori ai transformării Rusiei într-un stat capturat de frică, violență și minciună. Un interviu realizat de Ștefan Onică și difuzat joi seară, la TVR Info, în a doua parte a emisiunii Prim-Plan. O discuție despre curaj, despre dictatură, despre viitorul unei lumi în care alegerile libere și presa independentă au devenit teren de luptă.
Vladimir Kara-Murza: Similar cu ce ați avut voi în regimul Ceaușescu, totul este controlat de FSB. Nu am avut o alegere competitivă de 25 de ani. Avem o cenzură totală, se pedepsește și cel mai mic sentiment anti-Putin, cu pedepse record. Avem un număr record de oameni în închisori ca deținuți politici. Conform ultimelor cifre de care știm, sunt peste 3.000 de deținuți politici în Rusia astăzi. Ca să facem o comparație, în 1980, în întreaga URSS, nu doar Rusia, aveau 700, ca să înțelegeți, nivelul de represiune al regimului.
Disidentul rus a vorbit despre regimul lui Vladimir Putin, nu doar ca realitate internă – ci ca un export de influență, de frică și destabilizare în întreaga Europă. Inclusiv în România.
Vladimir Kara-Murza: Uitați-vă la AfD în Germania, la extrema dreaptă în Franța, Austria, unde chiar au câștigat alegerile parlamentare. Uitați-vă la România, unde, din fericire, candidatul pro-european a câștigat președinția și am avut onoarea de a mă întâlni cu președintele ales, Nicușor Dan, azi dimineață în București. L-am felicitat, pentru că este important pentru toți, nu doar pentru voi, în România. A fost una dintre acele alegeri pe care președintele Putin a contat și nu și-a ascuns simpatia. Îl sprijineau pe oponentul său pe față. Dacă vă uitați pe continent, este enorm. Important este că aici aveți media independentă și liberă, ceva ce noi nu avem.
Disidentul rus a explicat cum funcționează această rețea de putere care a ajuns să influențeze alegeri, să finanțeze partide extremiste și să răspândească propagandă prin canale aparent democratice. Rusia modelează spațiul politic est-european prin fake news, prin atacuri cibernetice și prin complicități locale.
Vladimir Kara-Murza: KGB lucra încercând să-și slăbească oponenții. Amestecându-se în afacerile politice ale altor țări. Începe să discrediteze politicieni care erau defavorabili, discordie și conflict. Nu este nimic nou. Ce e nou este aportul tehnologic. Pentru că tehnologia nouă, prin intermediul telefoanelor inteligente, le acordă un mijloc de a acționa pe o scară mult mai mare, decât acum 15 ani, de exemplu. Să nu uităm că Putin este un fost agent KGB. Și el, și oamenii din jurul său, care sunt toți KGB-iști, fac tot ceea ce făceau, de data asta, cu tehnologii noi. Dacă vă uitați la cel mai puternic sprijin în cadrul partidelor din țările UE, veți găsi că este ori extrema stângă, ori extrema dreaptă.
Propaganda lui Putin încearcă să ilustreze regimul său drept apărător al valorilor creștine și al valorilor familiei. Când eu am fost încarcerat, nu am fost lăsat să mă duc la biserică. Eu sunt un credincios, creștin ortodox, și nu mi s-a permis să mă duc la biserica din închisoare. Și sunt familist. Am trei copii și o nevastă. Și cel mai dificil a fost să nu pot să vorbesc cu ei. Mi-a fost interzis să vorbesc cu ei la telefon. Și asta este la fel pentru toți prizonierii politici din Rusia. Nu doar oponentul politic e pedepsit, ci și familia lui.
Ucraina este cel mai sângeros exemplu al ambiției neo-imperiale a Kremlinului.
Vladimir Kara-Murza: Sunt foarte mulți oameni în Rusia care habar nu au ce crime de război au loc în Ucraina. Dacă i se permite să câștige acest război, să scape, poate Georgia este următoarea, poate Moldova este următoarea, este o țară pe care Putin o destabilizează de ani. Un agresor nu se oprește, un agresor poate fi doar oprit. Și dacă lui Putin i se permite să scape cu acest război, înseamnă că într-un an, doi, va fi un altul.
Vladimir Kara-Murza, despre relația dintre Donald Trump și Vladimir Putin: Cred că este o legătură personală. Cred că Donald Trump este asemenea lui Vladimir Putin. Vrea să fie un autocrat exact ca Putin. În termen de retorică, cum este diferit, când Putin vorbește despre anexarea de teritorii ucrainene, față de el, când vorbește de anexarea Canadei sau Groenlandei? Din ce am văzut în ultimele luni, a fost un câștig enorm pentru regimul lui Putin. Am văzut că Trump l-a umilit public la Casa Albă pe Zelenski. Am văzut la începutul lui martie că Trump a pus pauză în schimbul de informații, care a dus la victime extraordinare, pentru că ucrainenii nu se puteau apăra de rachetele rusești. Am văzut că l-a invitat pe Putin înapoi în G8, că au votat la Adunarea Generală a ONU împotriva Ucrainei, la trei ani de la război.
Ce urmează pentru Rusia? Ce vine după Putin? Mai există speranță pentru o Rusie liberă, democratică, conectată la valorile europene?
Vladimir Kara-Murza: Eu sunt și istoric, nu doar politician. Și o lecție pe care o știm din istoria modernă Rusiei este sfaptul că schimbările politice majore se întâmplă într-o clipă. Nimeni nu a crezut că sistemul țarist va cădea, a căzut în trei zile. Nimeni nu a crezut că sistemul comunist va cădea. A căzut în trei zile în anii 1990. Nimeni nu știe ce, cum și în ce cricumstanțe regimul lui Putin va pica. Dar ce știm este că nimic nu e veșnic. Orice dictatură pică. Și nu trebuie să vă spun asta, pentru că o știți foarte bine în România. Ce știm este că ce are un început are un sfârșit. Poate veni în cinci ani sau în cinci luni. Nu știm, dar ce știm este că trebuie să fim pregătiți pentru acea zi. Și ăsta a fost unul dintre elementele pe care le discutam cu președintele ales, Dan, și cum mulți prim-miniștri, cancelari, președinți, după ce am ieșit din închisoare.
Problema cu anii ’90, motivul pentru care tranziția democratică a Rusiei a fost un dezastru și ne-a dus la ce suntem azi, este că oamenii nu erau pregătiți, pentru că sistemul sovietic părea etern și nu am știut ce să facem. E clar că nu o să repetăm greșeala data viitoare. Când fereastra oportunității se deschide în Rusia, trebuie să fim extrem de bine pregătiți, să avem o hartă pentru a implementa reformele. Cred cu tărie că trebuie să avem niște puncte de urmat din partea comunității europene, să ajutăm acea Rusie post-Putin, cu o tranziție către democrație, să se reintegreze în Europa, înapoi într-o ordine pe baza statului de drept.
Pentru că este în interesul tuturor ce se întâmplă în Rusia. Și singurul mod de a obține pacea, securitatea, stabilitatea este o Rusie democrată și acesta este țelul la care trebuie să lucrăm toți. După Putin, dacă facem ce trebuie, nu repetăm greșelile din anii ’90, Rusia va deveni o țară normală, civilizată, pașnică și democrată a Europei. Nu am niciun dubiu că asta este calea. Important este să lucrăm împreună, ca să facem ca acea zi să fie mai aproape.
