Liderii Blocului Electoral Patriotic au organizat astăzi un marş pentru a celebra 81 de ani de la așa-numita "eliberare de fascism". În faţa mulţimii au mers Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah, Vasile Tarlev, dar şi ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov. Istoricii amintesc, însă, că aşa-zisa "eliberare" sovietică a însemnat, de fapt, începutul unei noi ocupații care s-a soldat cu moarte, foame şi deportări.
Pe muzică de fanfară, participanţii la marş au sărbătorit, astăzi pe străzile din Chişinău, ceea ce liderii Blocului Electoral Patriotic au numit "eliberarea Moldovei de fascism", din anul 1944.
IGOR DODON lider, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova: Astăzi, noi celebrăm aniversarea de la eliberarea de sub ocupaţia fascistă. 81 de ani în urmă, bunicii noştri, taţii noştri au luptat pentru ca noi azi să avem un cer senin. Data de 24 august, în memoria moldovenilor, va rămâne tot timpul ca Ziua Victoriei.
Spre sfârşitul evenimentului, s-a alăturat şi ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov. El a ţinut în mână un porumbel alb, care simbolizează pacea. Asta deşi trupele ruse aduc, de trei ani, distrugere şi moarte în Ucraina.
Totul se întâmplă în aceeaşi zi în care este sărbătorită Ziua Independenţei în ţara vecină, pentru care participanţii la marş nu au avut niciun mesaj. La fel ca în cazul Ucrainei astăzi, istoricii spun că adevărul istoric din 1944 este altul.
ŞTEFAN BEJAN, doctor în istorie, expert WatchDog.MD: Aşa-numitul Bloc Patriotic vine să sărbătorească, în opinia lor, eliberarea oraşului Chişinău în 1944 de către armata sovietică. Această operaţiune a făcut parte dintr-o operaţiune mai largă, numită Iaşi-Chişinău. Nu a semănat nicidecum a eliberare. A fost, de fapt, o regiune de ocupaţie sovietică. Şi aici mă refer, în primul rând, la foametea organizată care a avut loc în 1946 – 1947, care a omorât aproape 160 de mii de basarabeni. Mă refer la deportările care au avut loc în 1949 şi 1951, care au dus în Siberia câteva zeci de mii de basarabeni, iar majoritatea dintre ei nici nu s-au mai întors acasă, au murit fie în drum, fie acolo.
După ocupaţia din 1944 şi până în anul 1989 a urmat un intens proces de rusificare şi deznaţionalizare. Au fost persecutaţi preoţi, au fost închise bisericile, limba româna a fost înlocuită cu așa-zisa "limbă moldovenească", copiii învățau o istorie falsificată, iar cei care nu se supuneau regimului ajungeau în gulaguri.
REDACTORI: D. DANILOVA, M. COCIU
