În zona Pieței Vechi din Chișinău, unde se află Maternitatea Municipală nr. 2, se fac săpături arheologice. Au fost scose la iveală mai multe morminte medievale, iar arheologii cred că este vorba despre periferia unuia dintre cele mai vechi cimitire din oraș. Cercetările sunt făcute de specialiștii Universității „Ion Creangă", în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie și Institutul Patrimoniului Cultural.
După cum afirmă specialiștii, în această necropolă au fost înmormântați locuitori ai vechiului Chișinău în perioada cuprinsă între secolul al XV-lea și începutul secolului al XVII-lea. Ar fi unul dintre cele mai vechi cimitire descoperite pe teritoriul actualei capitale a Republicii Moldova. Trupurile neînsufleţite erau îngropate la o adâncime redusă, de aproximativ 40–50 de centimetri, cu mâinile așezate pe piept și cu monede plasate în zona palmelor.
Monedele descoperite sunt de origine maghiară, poloneză și otomană și erau plasate în palmele decedatilor. Ele erau considerate un simbol al trecerii în lumea de dincolo, așa-numitul "obol al lui Charon". Din cauza acidității solului, monedele sunt, din păcate, prost conservate. Numărul mare de morminte demonstrează existența unei comunități medievale care a locuit aici timp îndelungat.
ION URSU, director, Institutul Patrimoniului Cultural: Necropola este destul de mare, cuprinde toată curtea maternităţii şi în zona cercetată în 2022, am descoperit mai multe suprapuneri. În zona cercetată în acest sezon sunt mai rare cee ace demonstrază că este o periferie a acestei necropole.
După secolul al XVII-lea, cimitirul și-a încetat existența, iar în timp memoria colectivă a uitat că în această zonă a fost cândva o necropolă. Astfel, s-a format acolo piața orașului. Din echipa de cercetare fac parte studenți ai Universității Pedagogice de Stat "Ion Creangă".
"Aici presupunem că a fost un beci din piaţa veche a Chişinăului şi încercăm să restituim, să vedem ce a fost, poate găsim vestigii, monede care ne va permite să datăm din ce perioadă este aceatsă construcţie."
"Este destul d ecomplicat şi este nevoie de a avea forţă fizică, de a fi foarte atent deoarece chiar şi acele monede pe care le-am descoperit trebuie de observăm să le analizăm."
SERGIU MUSTEAŢĂ, arheolog, istoric: La finalul săpăturilor, tot ce se descoperă evident că se preia şi se transmite pentru prelucrarea analizelor. Oasele se duc în zona antropologică deoarece una din colegile noastre va analiza aceste rămăşiţe umane şi ne va spune maim ult despre apartenenţa lor de gen şi multe alte aspect legate de boli.
Proiectul de cercetare arheologică a Chișinăului este finanțat din bugetul municipal. Săpăturile vor continua şi în alte zone de interes istoric, precum biserica Măzărache, Buna Vestire, Tumulul nr. 7 și situl Chişinău-Corlăteni, unul dintre cele mai vechi din oras.
