Viceprimarul Victor Chironda a venit cu explicaţii, după valul de critici al chişinăuienilor în legătură cu pantele aproape impracticabile din trecerile subterane din Chişinău, care au fost reparate în ultima perioadă. Victor Chironda dă de înţeles că Primăria nu a avut o altă soluţie pentru a le face mai accesibile, cu atât mai mult cu cât reparaţia acestora nu a costat municipalitatea nimic, cheltuielile fiind suportate de agenţii economice.
Chironda spune că trecerile subterane din Chişinău au fost proiectate şi construite în perioada sovietică, iar în prezent, în unele oraşe post-sovietice, acestea au fost reparate şi întreţinute, şi nicăieri ele „nu au devenit mai comode şi mai accesibile”.
În cazul trecerilor pietonale subterane din Chişinău, când şi-a propus să le repare, primăria a avut de ales dintre câteva opţiuni, spune Chironda:
„1. Reparaţia scărilor în formă iniţială, fără amenajarea pantei. Pentru un om tânăr şi în sănătos, 25-30 de trepte nu reprezintă mare impediment, dar oricum e inconfortabil. Pentru orine are un cărucior/bicicletă/geantă sau pur şi simplu are probleme cu genunchii treptele reprezintă o mare problemă.
2. Reparaţia scărilor cu amenajarea unei pante cu înclinaţia existentă. Da, este o pantă care contravine normelor şi este preactic inaccesibilă pentru persoanele în cărucior cu rotile care se deplasează singure. Însă pe o astfel de pantă e mai uşor să ridici sau să cobori scările cu orice fel de cărucior, cu bicicleta sau chiar cu o geantă cu rotile. Pentru oamenii în vârstă la fel, e mai simplu să ridice o pantă decât 25-30 de trepte.
3. Reparaţia scărilor cu amenajarea pantei de 8 grade, conform normelor. În aşa situaţie panta trebuia să înceapă în subterană şi să se termine la 30 de metri de trecere. Aşa înseamnă intervenţie în trotuare, pereţi de sprijin şi lucrări care care ar contravine oricăror norme de securitate dar ar costa milioane de lei. Întrebaţi orice arhitect sau constructor.
4. Reparaţia scărilor cu amenajarea ascensoarelor. Asta ar presupune că pentru fiecare trecere ar trebui 2 ascensoare (pe ambele părţi ale străzii). Indiferent dacă sunt escalatoare, lifturi verticale sau lift-platformă, costurile unei astfel de instalaţii variză între 30-100 mii euro, plus costurile de exploatare (dispecer, electrician, reparaţii, etc). iar cei care zic că ”asta nu ar fi costat atât de mult” nu au idee despre ce vorbesc. Trebuie de menţionat că pentru acest an au fost alocaţi zero lei în bugetul municipal pentru reparaţia trecerilor subterane”.
Viceprimarul spune că unica „soluţie raţională” a fost renovarea trecerilor pietonale subterane cu amenajare unei pante pentru a asigura condiţii decente în aceste treceri (curăţenie, iluminare, scurgere pluvială) şi pentru a oferi un minimum de accesibilitate posibil în condiţiile specificului tehnic al acestor construcţii.
„În linii mai simple, deşi e o mare greşeală de dezvoltare urbană, o trecere subterană cu trepte stabile, curată, iluminată şi cu o pantă (abruptă) cu balustradă, e mai bine decât o trecere pietonală murdară, întunecată, cu trepte degradate, fără pantă în genere, fără balustradă şi plină cu gherete. La fel e de menţionat că aceste lucrări de reparaţie au costat bugetul municipal zero lei”, mai spune Victor Chironda.
Totuşi, spune viceprimarul, viziunea primăriei pe termen lung este că aceste treceri să fie închise, sau cel puţin, dublate cu treceri pietonale semaforizate la suprafaţă (ca în Budapesta, Praga, Varşovia şi mai recent Moscova). Însă pentru asta este nevoie de timp şi buget pentru lucrări de reproiectare a Schemelor de organizare a circulaţiei rutiere apoi pentru lucrării de semaforizare, calmare a traficului şi amenajare a trecerilor pietonale de suprafaţă. deja fiind planificate aceste lucrări în bugetul 2021.
