Oficialul a subliniat că acest mecanism de plată menține o stare constantă de incertitudine, deoarece nu există un cadru stabil sau predictibil pe termen mediu și lung. În lipsa unor garanții ferme, regiunea rămâne dependentă de decizii externe și de fluxuri financiare fragmentate.

Întrebat despre gravitatea situației, Valeriu Chiveri a respins ideea unui colaps iminent, dar a descris contextul ca unul structural fragil. El a explicat că modelul economic construit în regiune în ultimele trei decenii s-a bazat în mare parte pe resurse energetice ieftine sau practic subvenționate, ceea ce a creat o dependență dificil de susținut pe termen lung.

„Cât va dura acest model iarăși este greu de spus. Astăzi, sunt achitate livrările până pe 30 aprilie. Lucrul acesta se face periodic la fiecare zece zile, două săptămâni, și niciodată nu este certitudinea că livrările ar putea să fie reluate exact în momentul când acestea au fost finalizate în perioada precedentă. Situația nu este simplă”, a subliniat vicepremierul.

Potrivit lui, actualele dificultăți nu sunt văzute ca un șoc brusc, ci mai degrabă ca o etapă de acumulare a vulnerabilităților economice.

Potrivit lui, situația poate fi caracterizată mai degrabă ca instabilă și vulnerabilă decât ca un colaps imediat. Riscurile principale sunt: dependența de finanțare externă și mecanisme netransparente de plată, lipsa predictibilității privind livrările de gaz, un model economic care nu s-a adaptat complet la costuri energetice reale.

Citește și: Cine va livra gaze în stânga Nistrului după 30 iunie? Precizările vicepremierului pentru Reintegrare