Zalujnîi, 52 de ani, refuză să discute despre ambițiile sale politice, spunând că nu vrea să riște să afecteze unitatea națională în timpul unui război cu Rusia care se apropie de a patra aniversare. Cu toate acestea, ca semn al posibilei sale dorințe de a candida la președinție – după ce războiul se va termina –, Zalujnîi a vorbit public pentru prima dată despre o ruptură profundă dintre el și Zelenski într-un interviu recent acordat Associated Press.

Tensiunile au apărut la scurt timp după invazia la scară largă a Rusiei din februarie 2022, iar spiritele s-au aprins adesea între cei doi bărbați cu privire la cea mai bună modalitate de a apăra țara, a spus Zalujnîi. Relația tensionată a atins un punct culminant mai târziu în acel an, când zeci de agenți ai serviciului de informații interne al Ucrainei au percheziționat biroul lui Zalujnîi, a declarat acesta pentru Associated Press.

Zalujnîi susține că incidentul neraportat anterior a fost un act de intimidare. Acesta a riscat să expună rivalitatea lor într-un moment în care unitatea națională era primordială.

Serviciul de securitate al Ucrainei, cunoscut sub numele de SBU, a declarat că nu a fost efectuată nicio percheziție la biroul lui Zalujnîi, deși a recunoscut că adresa făcea parte dintr-o anchetă care nu avea legătură cu el. Biroul lui Zelenski a refuzat să comenteze această știre. Associated Press nu a putut confirma independent relatarea lui Zalujnîi despre raid.

Chiar și ani mai târziu, dezvăluirea amenință să polarizeze opinia publică din Ucraina într-un moment critic al războiului. Forțele rusești înregistrează progrese lente, dar constante, pe frontul de est al Ucrainei, iar ambele părți se agață de cerințe incompatibile, în timp ce SUA le presează să ajungă la un acord de pace.

Zalujnîi a spus că, în timpul raidului din 2022 asupra biroului său, l-a sunat pe șeful de cabinet al lui Zelenski, avertizându-l că este pregătit să cheme armata pentru a-l opri și a proteja centrul de comandă: „Voi lupta alături de voi și am chemat deja întăriri în centrul Kievului pentru sprijin.”

Deși acea criză aproape de la începutul războiului a trecut, dezacordurile dintre Zalujnîi și Zelenski cu privire la modul de apărare a țării lor au persistat, potrivit lui Zalujnîi, care a spus că a contestat adesea strategia militară a președintelui.

O dispută privind o contraofensivă din 2023, care în cele din urmă a eșuat, a fost deosebit de controversată, a spus fostul general. Deși popularitatea lui Zalujnîi în rândul publicului fusese cimentată de mai multe succese pe câmpul de luptă, Zelenski l-a demis din funcția de șef al armatei în februarie 2024 și, ulterior, a anunțat că se va îndrepta spre Londra.

Mișcarea a fost percepută pe scară largă de analiștii politici ca o încercare a lui Zelenski de a limita potențialul lui Zalujnîi ca rival politic, distanțându-l de afacerile cotidiene din Ucraina.

Sondajele îi dau în mod constant lui Zalujnîi un ușor avantaj față de Zelenski într-o cursă ipotetică. Popularitatea cândva robustă a lui Zelenski a scăzut pe măsură ce războiul se prelungește. Un scandal de corupție care implică mai mulți dintre înalții oficiali ai lui Zelenski a erodat încrederea publică, potrivit parlamentarilor și activiștilor. Zelenski și-a remaniat recent echipa de conducere într-un efort de a restabili încrederea.

SUA au intensificat presiunea asupra Rusiei și Ucrainei pentru a pune capăt războiului. Deși un acord rămâne evaziv, Zelenski a fost de acord în principiu cu un plan elaborat de președintele american Donald Trump, care prevede organizarea de alegeri odată ce războiul se va termina și vor fi instituite garanții de securitate.

„Știu cum să lupt”

Într-o seară de la mijlocul lunii septembrie 2022, în timp ce Ucraina pregătea o contraofensivă eficientă în nord-est, Zalujnîi, pe atunci comandantul armatei, a ieșit dintr-o întâlnire tensionată la sediul lui Zelenski și s-a întors la biroul său din Kiev.

Câteva ore mai târziu, zeci de agenți ai serviciului de securitate al Ucrainei s-au prezentat la biroul lui Zalujnîi pentru a percheziționa sediul, a spus Zalujnîi. Peste o duzină de ofițeri britanici erau acolo la momentul respectiv, a spus el.

Agenții ucraineni nu au spus ce căutau, potrivit lui Zalujnîi, care spune că i-a împiedicat să răscolească documente și computere.

Raidul a fost în mod clar o amenințare, a spus Zalujnîi. În prezența agenților, l-a sunat pe șeful de cabinet al lui Zelenski de la acea vreme, Andrii Yermak, și i-a făcut un avertisment dur: „I-am spus lui Yermak că voi respinge acest atac, pentru că știu cum să lupt”.

Zalujnîi l-a sunat apoi pe șeful serviciului de securitate de la acea vreme, Vasîl Maliuk, pentru a-l întreba ce se întâmplă. Maliuk a spus că nu știa nimic despre razie și a promis că o va investiga, potrivit lui Zalujnîi.

Mai târziu, a aflat că agenția lui Maliuk solicitase un mandat de percheziție de la un judecătorie raională din Kiev cu două zile mai devreme pentru a inspecta adresa unde se află biroul lui Zalujnîi. Agenția încerca să percheziționeze un club de striptease despre care se presupune că este condus de o organizație criminală, potrivit unui document judiciar obținut de Associated Press.

Însă clubul de striptease menționat în dosar fusese închis în acea locație încă dinainte de invazia la scară largă a Rusiei, doi angajați care lucrează la noua locație a clubului...

SBU a declarat că investighează mai multe adrese în cadrul unei anchete privind crima organizată – fără legătură cu Zalujnîi. Într-un comunicat, agenția a precizat că una dintre adresele enumerate în dosarul penal s-a dovedit a fi „un post de comandă de rezervă secret recent înființat” al lui Zalujnîi.

Declarația precizează că SBU nu a efectuat nicio percheziție la adresa respectivă și că situația a fost clarificată după ce Maliuk și Zalujnîi au vorbit.

Zalujnîi consideră că mandatul de percheziție a fost un pretext și că agenția nu ar fi putut greși locația principalului centru de comandă de război al țării.

Forță de atac diluată

Contraofensiva din 2023 a atras critici pe scară largă din partea experților militari pentru că a fost prea ambițioasă și a venit prea târziu, oferind forțelor ruse timp să-și fortifice pozițiile.

Zalujnîi spune că planul pe care l-a elaborat cu ajutorul partenerilor NATO a eșuat, deoarece Zelenski și alți oficiali nu au alocat resursele necesare.

Planul inițial era de a concentra suficiente forțe într-un „singur pumn” pentru a recuceri regiunea parțial ocupată Zaporijia – care găzduiește o centrală nucleară vitală – și apoi de a le face să avanseze spre sud, până la Marea Azov. Aceasta ar secționa un coridor de teren pe care armata rusă îl folosea pentru a reaproviziona Crimeea, pe care a anexat-o ilegal în 2014. Succesul a necesitat o concentrare amplă și o surpriză tactică, a spus Zalujnîi.

Ceea ce s-a întâmplat în schimb, a spus el, a fost că forțele au fost dispersate pe o zonă largă, diluându-le puterea de atac.

Relatarea sa despre cum contraofensiva s-a abătut de la planul inițial a fost coroborată de doi oficiali occidentali ai apărării care au vorbit sub condiția anonimatului, deoarece nu sunt autorizați să vorbească public cu presa.

Un diplomat cu intenții politice?

Biroul lui Zalujnîi de la Ambasada Ucrainei la Londra reflectă anii săi ca general. Pereții sunt împodobiți cu postere cu avioane militare, medalii ale armatei cu care a fost decorat și desene pentru copii cu scene de luptă. Există drone jucărie pe o masă de mahon.

În spatele biroului său, ecranele arată transmisii în timp real cu dronele care zboară deasupra câmpului de luptă din estul Ucrainei.

Principalele critici ale lui Zalujnîi la adresa strategiei de război a Ucrainei sunt că aceasta depinde de un număr nerealist de trupe și nu este bine organizată în modul în care dezvoltă și implementează noi tehnologii pe câmpul de luptă. El urmărește îndeaproape evoluțiile, dar spune că nu a fost implicat în procesul decizional militar de când Zelenski l-a dat afară. Zalujnîi a spus că el și Zelenski au avut conversații „absolut prietenoase” în cele două ocazii în care s-au întâlnit de atunci.

Unii analiști spun că lipsa de implicare a lui Zalujnîi în afacerile politice cotidiene ale Ucrainei i-ar putea slăbi popularitatea.

Totuși, un sondaj Ipsos publicat luna trecută a arătat un sprijin pentru Zalujnyi la niște alegeri ipotetice viitoare de 23%, comparativ cu 20% pentru Zelenski, ceea ce îl face principalul concurent al președintelui.

Mulți ucraineni îl văd ca pe o figură capabilă să schimbe sistemul, a declarat Volodymyr Fesenko, un analist politic cu sediul la Kiev. „Oamenii vor vota nu doar pentru Zalujnîi, ci și împotriva lui Zelenski — învinuindu-l pentru eșecurile președinției sale”, a explicat el.

Zalujnîi evită să discute despre politică, spune el, de teamă să nu incite la divizare între ucraineni. „Până când războiul nu se va termina sau legea marțială nu se va termina, nu discut despre asta și nu am făcut nimic în acest sens”, a spus el.

În ciuda reticenței sale, o serie de consultanți de campanie, figuri de partid și persoane din interiorul politicii continuă să-l abordeze pe Zalujnîi și să se ofere să-i ajute să elaboreze o campanie.

Zalujnîi a spus că un consultant politic american „destul de cunoscut” l-a abordat în primăvara anului 2025. Un oficial apropiat de Zalujnîi, care a vorbit sub condiția anonimatului deoarece nu era autorizat să comenteze public, a declarat că este vorba de Paul Manafort, președintele campaniei prezidențiale a lui Trump din 2016 înainte de a fi condamnat în 2018 pentru infracțiuni care au inclus lobby secret pentru fostul președinte pro-rus al Ucrainei, Viktor Ianukovici. „I-am mulțumit că mi-a acordat atenție, dar i-am spus că nu am nevoie de serviciile sale”, a spus Zalujnîi.

Manafort, care a fost grațiat de Trump la sfârșitul primului său mandat, nu a răspuns apelurilor și mesajelor de la AP.