Votul de miercuri a fost votul final la a treia lectură, permițând camerei inferioare a parlamentului francez să adopte legea după un proces legislativ complicat.

Din 2025, deputații au aprobat proiectul de lege de două ori, dar Senatul, cu majoritate conservatoare, l-a respins de două ori.

La sfârșitul anului 2024, președintele francez Emmanuel Macron a introdus proiectul de lege care legalizează eutanasia, pe care l-a considerat una dintre realizările sociale ale celui de-al doilea și ultimul său mandat, care se încheie în mai 2027.

Cu toate acestea, proiectul de lege va fi acum revizuit de Consiliul Constituțional la inițiativa prim-ministrului Sébastien Lecornu, care a fost numit de Macron și are îndoieli cu privire la anumite părți ale textului, cum ar fi perioada de reflecție de două zile pentru pacienți.

La scurt timp după adoptarea legii, Macron a postat pe X că „apelurile către Consiliul Constituțional vor continua în conformitate cu principiile statului nostru de drept” și a mulțumit „tuturor legislatorilor care au făcut posibilă această dezbatere constructivă și respectuoasă”.

La scurt timp după vot, Biserica Catolică Franceză a declarat într-un comunicat de presă că legea reprezintă „o ruptură gravă” în istoria țării.

Biserica a avertizat că „efectele legislației sale devin deja evidente”, menționând că aceasta va schimba relația „cu vulnerabilitatea, bătrânețea, dizabilitatea sau boala”.

Detalii despre lege

Proiectul de lege, inițiat de deputatul Olivier Falorni (independent de stânga și primar al orașului La Rochelle), introduce dreptul la „morți asistate” în Franța.

Acest drept trebuie exercitat de către persoana însăși sau, în cazuri excepționale în care este incapabilă fizic, de către un medic sau o asistentă medicală. Persoana trebuie să fie majoră, să dețină cetățenia franceză sau să fie rezidentă în țară.

Acest drept poate fi solicitat de persoanele care suferă de boli grave și incurabile al căror prognostic pune viața în pericol într-un stadiu avansat sau terminal, cu un declin ireversibil al sănătății și al calității vieții.

Pacientul trebuie să sufere fizic sau psihologic, rezultat din boală, care nu poate fi ameliorat sau pe care pacientul consideră insuportabil, după ce decide să refuze sau să întrerupă tratamentul.

Cu toate acestea, suferința pur psihologică, fără o afecțiune fizică preexistentă gravă, nu îi conferă pacientului acest drept.

Pacientul trebuie să aibă capacitate deplină de a discerne și de a-și exprima liber și conștient voința în momentul în care este formulată cererea.

Persoana respectivă trebuie să solicite asistență de la un medic, iar procesul trebuie formalizat în scris și supus revizuirii colegiale. În termen de 15 zile de la cerere, medicul trebuie să ofere un răspuns motivat. Dacă este aprobată, pacientul trebuie să își confirme decizia după o perioadă minimă de reflecție de două zile.

Recurs la Curtea Constituțională

Guvernul va solicita instanței să se pronunțe cu privire la prevederile aplicabile adulților aflați sub tutelă legală sau protecție judiciară, inclusiv exprimarea consimțământului liber și informat și rolul celor responsabili de protecția acestora.

De asemenea, se va solicita o decizie cu privire la prevederile aplicabile adulților aflați sub tutelă legală sau protecție judiciară, în special în ceea ce privește exprimarea consimțământului liber și informat. În plus, se va aborda rolul celor responsabili de protecția acestora.

A treia consultare se va concentra pe relația dintre clauza de conștiință pentru profesioniștii din domeniul sănătății și unitățile medicale și medico-sociale care însoțesc pacienții la sfârșitul vieții fără a le grăbi moartea sau a le oferi tratamente excesive și care exclud moartea asistată.

Conform unui comunicat, guvernul a justificat decizia menționând că, deși Adunarea Națională a organizat o dezbatere aprofundată asupra textului, revizuirea Senatului „nu a permis o analiză la fel de exhaustivă” pentru a reconcilia așteptările susținătorilor reformei cu preocupările oponenților acesteia cu privire la implementarea acesteia.

Guvernul speră că revizuirea Consiliului Constituțional va oferi clarificările necesare pentru a asigura respectarea de către implementarea legii a principiilor constituționale, în special a demnității umane și a libertății personale.

Președintele Senatului, Gérard Larcher, un conservator, își anunțase anterior intenția de a face apel la Consiliul Constituțional odată ce legea va fi adoptată.