Drona care a căzut într-o gospodărie din Crocmaz, Ștefan-Vodă, putea provoca o adevărată tragedie. Potrivit experţilor, acest tip de armă are o încărcătură de 40-50 de kilograme de exploziv, capabil să distrugă totul pe o rază de câteva sute de metri. Analiştii fac prognoze sumbre: astfel de incidente vor fi tot mai frecvente pentru că Rusia vrea să semene panică.
Artur Leşcu, expert în Securitate şi Apărare la comunitatea WatchDog, califică incidentul din Crocmaz drept cel mai periculos de acest gen până acum. Potrivit lui, a fost doar un pas până la o tragedie.
ARTUR LEŞCU, expert în securitate, WatchDog: Cel mai probabil, este o dronă de tip Shahed 136. Poartă 40-50 kg de exploziv. Ar fi o tragedie dacă ar exploda. Astfel de drone am văzut cum rad de pe faţa pământului un etaj dintr-un bloc cu apartamente. Drona descoperită astăzi are menirea să distrugă şi să ucidă. Astfel de incidente vor fi tot mai dese pentru că geografia nu poate fi amăgită. Noi suntem un stat la graniţă cu cel mai mare conflict armat după cel de-al Doilea Război Mondial.
Vitalie Marinuţă, fost ministru al Apărării, crede că pentru contracararea unor astfel de incidente grave e nevoie de investiţii importante în apărare, ceea ce e imposibil într-o perioadă scurtă.
VITALIE MARINUŢĂ, fost ministru al Apărării: Suntem în zonă de risc în legătură cu războiul din Ucraina. Incidente de genul dat au fost, sunt şi încă vor fi. Folosirea dronelor este la ordinea zilei în acest război. Este o situaţie destul de gravă. În toţi anii de la independenţă, nu s-a investit îndeajuns în capacităţile de apărare a ţării. Acum, deşi se investeşte, este gaura prea mare ca să facem totul deodată.
Şi preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că autorităţile încearcă să identifice resurse pentru protejarea spaţiului aerian naţional.
MAIA SANDU, preşedintele Republicii Moldova: Doar să ne exprimăm poziţia şi să condamnăm, în cazul Rusiei nu este suficient, pentru că Rusia continuă şi în raport cu Moldova şi cu alte state independente să violeze spaţiul aerian. Este nevoie să investim în capacităţile de detectare şi protejare a spaţiului aerian. Încercăm să găsim şi resurse, pentru că pentru noi şi resursele sunt o problemă, şi producătorii aşa încât să putem consolida cât mai repede protecţia spaţiului aerian.
Președintele a mai anunțat astăzi că, anul acesta, Ministerul Apărării va primi încă un radar, procurat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.
