După vacanța de vară, noul sezonul politic al Uniunii Europene, ultimul înainte de gong-ul electoral de anul viitor, a revenit în plină desfășurare, iar discursul emblematic al președintelui Comisiei Europene privind starea Uniunii Europene va pregăti terenul pentru anul ce urmează.

Ursula von der Leyen va rosti miercuri, 13 septembrie, ceea ce ar putea fi ultimul său discurs privind starea Uniunii, în care se așteaptă să prezinte prioritățile Comisiei sale, într-un moment de bilanț și de setare a unei foi de parcurs pentru Europa unită.

Când va vorbi miercuri în fața eurodeputaților, cu nouă luni înaintea alegerilor europene, Ursula von der Leyen va promite “acțiuni îndrăznețe ale UE”, în timp ce în mod public încă refuză să spună dacă va candida pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene.

“Când apar provocări, Europa face un pas înainte”, a precizat von der Leyen, săptămâna trecută, într-un mesaj video pe reţeaua de socializare X, cunoscută anterior sub numele de Twitter, în care a vorbit şi despre “acţiuni îndrăzneţe întreprinse de Europa pe parcursul anului trecut”.

Cu nouă luni înainte de următoarele alegeri pentru Parlamentul European ce vor avea loc între 6 și 9 iunie 2024, președinta Ursula von der Leyen va prezenta prioritățile Comisiei până la sfârșitul mandatului său. Temele posibile ce vor fi abordate includ: o Uniune Europeană mai puternică și mai rezilientă, sprijinul continuu al UE pentru Ucraina în războiul împotriva agresiunii Rusiei, securitatea și independența energetică a UE, pe dubla tranziție verde și digitală a UE, precum și protejarea valorilor fundamentale ale UE.

În reacțiile lor, eurodeputații vor evalua activitatea Comisiei și planurile sale pentru anul următor, pe lângă prezentarea propriilor priorități. Dezbaterea anuală privind starea Uniunii permite deputaților să examineze activitatea Comisiei Europene și să contribuie la stabilirea direcției politice a UE.

Ce angajamente și-a luat șefa Comisiei Europene la precedentele SOTEU-uri?

În primul său discurs privind Starea Uniunii Europene, cel din 2020, Ursula von der Leyen a făcut referire la solidaritatea europeană dovedită de România în cadrul crizei provocate de pandemia de coronavirus prin echipele de medici trimise către alte state membre și partenere, precum și un apel un apel la construirea unei Europe a sănătății. Trimiterile la România au vizat și seceta pedologică din România pentru a reliefa importanța “salvării planetei noastre fragile” de amenințările schimbărilor climatice. Ea a anunțat că minim 20% din fondurile de redresare economică vor trebui direcționate înspre “calea europeană către era digitală“, iar minim 37% către proiecte verzi pentru ca drumul spre neutralitate climatice “să nu lase pe nimeni în urmă“. La acel moment, președinta Comisiei Europene a transmis și un mesaj neechivoc pe planul valorilor europene în contextul instituirii unui mecanism de condiționare a fondurilor europene de respectarea statului de drept și a adoptării unei legi Magnitsky la nivel european care să sancționeze derapajele globale la adresa drepturilor omului. Nici dimensiunea externă nu a fost ocolită de cea care se află în fruntea “Comisiei geopolitice”, von der Leyen argumentând atunci în favoarea unei agende comune transatlantice indiferent de rezultatul alegerilor din Statele Unite sub pledoaria unor “noi începuturi cu prietenii vechi”. Alegerea lui Joe Biden ca președinte al SUA a înlesnit acest obiectiv.

În 2021, von der Leyen, a prezentat inițiative emblematice pe care Comisia intenționa să le întreprindă pe parcursul anului următor, precum continuarea eforturilor de vaccinare în Europa și accelerarea vaccinării la nivel mondial, precum și consolidarea pregătirii în caz de pandemie, derularea de eforturi pentru eliminarea deficitului de finanțare a combaterii schimbărilor climatice, împreună cu partenerii mondiali, ghidarea transformării digitale care va crea locuri de muncă și va stimula competitivitatea, garantând, în același timp, excelența tehnică și securitatea aprovizionării, asigurarea unor condiții de muncă mai echitabile și a unei asistențe medicale mai bune, precum și crearea mai multor oportunități pentru ca tinerii europeni să beneficieze de economia socială de piață a Europei, intensificarea cooperării în materie de securitate și apărare și aprofundarea parteneriatului UE cu aliații cei mai apropiați și apărarea valorilor și libertăților europene și protejarea statului de drept

În cadrul discursului din 2022, marcat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Ursula von der Leyen a anunțat că UE va continua să ajute Ucraina, inclusiv prin acces la piața unică și prin sprijin militar și va intensifica sancțiunile împotriva Rusiei al cărei sector financiar este în “pragul morții”. Îmbrăcată într-un costum în culorile steagurilor Ucrainei și Uniunii Europene, ea a recunoscut că o lecție învățată din acest război este aceea că ar fi trebuit să “ascultăm vocile” celor care îl cunosc pe Putin, inclusiv vocile “din interiorul Uniunii noastre”. De asemenea, Comisia Europeană își asuma plafonarea veniturilor companiilor care produc energie electrică la costuri reduse și plata unei contribuții de criză din partea producătorilor de energie bazată pe combustibili fosili, înființarea unei bănci europene pentru hidrogen, lansarea unui pachet de facilități pentru IMM-uri, adoptarea unui act european pentru accesul la materiile prime critice pentru ca viitorul industriei să fie “Made in Europe”, dar și refacerea “spiritului de la Maastricht” privind stabilitatea și creșterea pentru reguli fiscale sustenabile și gestionarea datoriilor publice pentru a facilita investiții strategice. Nu în ultimul rând, von der Leyen a exprimat susținerea pentru comunitatea politică europeană și viitorul european al R. Moldova, Georgiei și Ucrainei, a propus includerea corupției în cadrul regimului de sancțiuni privind drepturile omului și lansarea unei convenții europene pentru revizuirea tratatelor.

În fiecare an, discursul privind starea Uniunii prezintă realizările din anul anterior și prioritățile pentru anul care urmează. Președintele schițează, de asemenea, modul în care Comisia va aborda cele mai presante provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană. Discursul este urmat de o dezbatere în plen, care lansează dialogul cu Parlamentul European și Consiliul în vederea elaborării programului de lucru al Comisiei pentru anul următor.

Dezbaterea privind starea Uniunii Europene este un moment-cheie de asumare a responsabilității Comisiei Europene în fața reprezentanților aleși în mod democratic ai UE, promovând o Uniune mai transparentă și mai democratică.

Primul discurs privind Starea Uniunii a fost susținut în 2010, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.