Printre câștigătorii din acest an se numără două realizări remarcabile privind patrimoniul din România:

Călăuzele Apelor (Pathfinders of the Waters), Delta Dunării: Acest proiect vizează satele de-a lungul Dunării cu acces limitat la activități culturale. Prin intermediul ambarcațiunii tradițională a Deltei (lotca), sunt promovate valoarea moștenirii locale și dobândirea de noi abilități în rândul copiilor.

Via Transilvanica: Cu cei 1.400 km ai săi, Via Transilvanica este cel mai lung traseu de drumeții din România. Leagă 12 situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO și reprezintă o conexiune vitală între comunitățile locale și diversele fațete ale patrimoniului, cuprinzând atât moștenirea construită și naturală, cât și tradițiile imateriale.

Cei 30 de câștigători au fost selectați de către un juriu compus din experti în patrimoniu din întreaga Europă, în urma evaluării Comisiilor de selecție, responsabile cu examinarea înscrierilor provenind de la organizații și persoane din 35 de țări europene.

În urma anunțării câștigătorilor din 2023, Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene pentru Promovarea modului nostru de viață european, responsabil de Cultură, a declarat: „Toate proiectele câștigătoare ale European Heritage Awards / Europa Nostra Awards din acest an au la bază competențe extraordinare și o implicare, la nivel colectiv și individual, care acoperă elemente de patrimoniu și tradiții din toată Europa. Premiind aceste realizări, ne reconfirmăm angajamentul ferm de a ne proteja moștenirea culturală comună, vitală pentru confirmarea unității noastre, ca cetățeni și comunități ale Europei.”

Cecilia Bartoli, mezzo-soprană de renume mondial și președintele Europa Nostra, a declarat: “Îi felicit călduros pe câștigătorii din acest an ai Premiilor European Heritage Awards / Europa Nostra Awards pentru această binemeritată recunoaștere. Sunt exemple care inspiră și care contribuie cu adevărat la construirea unei Europe mai frumoase, mai durabile și mai favorabile incluziunii. Poveștile lor de succes demonstrează modul în care dificultățile pot fi depășite prin punerea în comun a expertizei, dăruirii, creativității și inovației. Aștept cu nerăbdare să-i întâlnesc personal și să-i sărbătorim pe toți câștigătorii, la Ceremonia de decernare a Premiilor European Heritage Awards din Veneția - îndrăgitul nostru oraș parte a Patrimoniului Mondial.”

Câștigătorii vor fi sărbătoriți la ceremonia de decernare a premiilor European Heritage Awards Ceremony, pe 28 septembrie, la Palazzo del Cinema în Veneția. În timpul ceremoniei, vor fi anunțați laureații premiului Gran Prix și câștigătorul premiului Public Choice Award, aleși dintre câștigătorii din acest an, care vor primi 10.000 EUR fiecare.

Susținătorii și iubitorii patrimoniului sunt încurajați să descopere câștigătorii și să voteze online pentru a decide cine va câștiga Public Choice Award 2023, câștigătorul urmând să primească un premiu în valoare de 10.000 EUR.

Călăuzele Apelor (The Pathfinders of the Waters), Delta Dunării, România

Proiectul Călăuzele Apelor (Pathfinders of the Waters) folosește un element de patrimoniu imaterial specific Deltei Dunării – barca pescărească tradițională cunoscută sub numele de lotcă - ca punct central pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la relația dintre oameni și natură. Proiectul cuprinde un atelier practic de construcție de bărci tradiționale, o metodologie cuprinzătoare, resurse educaționale deschise, o platformă digitală și evenimente dedicate rețelei de copii Călăuzele Apelor.

Proiectul evidențiază cu succes faptul că, de-a lungul istoriei, oamenii și-au modelat existența și practicile culturale în armonie cu mediul lor, în timp ce natura s-a adaptat ca răspuns la acțiunile umane. Această înțelegere servește ca un catalizator pentru transformarea modului în care indivizii interacționează cu mediul în viața contemporană.

Proiectul Călăuzele Apelor (Pathfinders of the Waters) vizează copiii din satele cu acces limitat la activități culturale, folosind lotca ca mijloc de a dobândi noi cunoștințe și abilități. Prin ateliere de construcție a bărcilor din lemn, copiii obțin o înțelegere mai profundă a valorii patrimoniului, inclusiv a relevanței sale pentru schimbările climatice și a legăturilor cu sustenabilitatea. Copiii învață să se reconecteze cu resursele locale din zona lor și să promoveze o apreciere pentru diversitatea culturală și etnică.

Proiectul pilot, implementat între 2018 și 2022, a implicat patru localități românești din inima Deltei Dunării, respectiv Mila 23, Sfântu Gheorghe, Sulina, Chilia Veche, precum și alte patru din România, conectate la lacuri sau la fluviul Dunărea: Drobeta Turnu Severin, Eșelnita, Piscu și Comana. Rezultatele au demonstrat potențialul de extindere a proiectului la nivel regional și european. Scopul este de a consolida și extinde această abordare pentru a include alte exemple naționale și internaționale de patrimoniu imaterial care necesită conservare și valorificare.

“Acest proiect captivant, pornit de la zero, este administrat de lideri locali pasionați, fiind reprezentat cu măiestrie prin fotografii vesele, ilustrând entuziasmul participanților. Prin implicarea copiilor ce provin din cinci grupuri etnice, proiectul Călăuzele Apelor (Pathfinders of the Waters) contribuie la integrarea culturală a copiilor din medii diverse. Barca este atât centrul fizic al proiectului, cât și un simbol puternic care ajută la stimularea înțelegerii ecosistemului mai larg al Dunării. Proiectul urmărește să conecteze țări de-a lungul Dunării, marcând moștenirea fluvială comună multor comunități din Europa. Acest lucru demonstrează, de asemenea, replicabilitatea și relevanța proiectului pentru alte regiuni”, au declarat membrii juriului.

“Proiectul Călăuzele Apelor (Pathfinders of the Waters) corespunde în mod evident cu Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă ale Națiunilor Unite și cu noțiunile mai largi de dezvoltare durabilă. Conectează eficient sportul cu învățarea și cu ideea de patrimoniu, oferind o platformă neprețuită pentru implicarea copiilor. În plus, platforma digitală de înaltă calitate amplifică acoperirea și impactul proiectului”, a declarat juriul.

Via Transilvanica, România

Via Transilvanica este un traseu de drumeții care cuprinde peste 1400 km, 20 de regiuni etnice și culturale în aproximativ 400 de comunități din România și 12 situri înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Proiectul a fost înființat de Tășuleasa Social, un ONG care este implicat de peste 23 de ani în activități educaționale, sociale, de mediu și culturale.

Via Transilvanica este primul traseu de distanță lungă din România. A fost inaugurat în 2022, după 4 ani de muncă asiduă, cu implicarea comunităților locale și a peste 10.000 de voluntari. Traseul este marcat de indicatoare și borne din andezit, personalizate individual de artiști naționali și internaționali. Via Transilvanica oferă turiștilor oportunitatea de a cunoaște comunitățile locale și de a descoperi un patrimoniu construit și natural care cuprinde o istorie de peste 2000 ani.

Ghidul Via Transilvanica a fost realizat de o echipă de documentare care a parcurs fiecare secțiune a acestui traseu și a captat trăsăturile esențiale. Ghidul acoperă totul, de la planificarea călătoriei, minimul necesar al unui rucsac de drumeții, întâlnirea cu fauna sălbatică, hărți detaliate, opțiuni de cazare și descrieri cuprinzătoare ale traseelor, inclusiv repere de patrimoniu. Este disponibil în patru limbi (română, engleză, germană și maghiară) pe site-ul viatransilvanica.com.

În octombrie 2022, traseul a fost lansat oficial la Alba Iulia. Evenimentul de lansare a constat într-un târg care a reunit cele șapte regiuni care se află de-a lungul traseului, destinații turistice și organizații reprezentative. Au avut loc discuții captivante cu excursioniști și diverse părți implicate, care au pus în lumină diferite aspecte ale Via Transilvanica. Au participat 12.000 de participanți, ceea ce a generat o vizibilitate semnificativă la nivel național și internațional.

„Într-una dintre cele mai uimitoare regiuni ale Europei, remarcabilul traseu Via Transilvanica acționează ca o conexiune vitală între comunitate și diversele fațete ale patrimoniului, cuprinzând nu numai patrimoniul construit și tradițiile imateriale, ci și patrimoniul gastronomic al regiunii. Proiectul a consolidat identitatea locului, aprofundând legătura oamenilor cu traseul și împrejurimile sale. Lucrând împreună cu părțile interesate publice, ONG-uri și alte organizații, proiectul a ajuns la peste 7 milioane de oameni. De asemenea, a scos în evidență unitățile de cazare care ajută la protejarea patrimoniului construit, atrăgând totodată turismul durabil, aducând astfel beneficii economice.”, a spus juriul premiilor.

„Dincolo de concentrarea pe patrimoniu și cultură, proiectul subliniază și importanța conservării mediului, în special a pădurilor. Un alt aspect pozitiv este angajamentul inițiatorilor proiectului față de exprimarea artistică și obiectivele sale de viitor clar definite, de a dezvolta în continuare trasee legate de arhitectură, gastronomie și alte domenii conexe”, a concluzionat juriul.