SVETLANA GORE reporter TVR MOLDOVA: „Cine nu a auzit măcar odată despre lupta împotriva corupției, reforma justiției şi a statului de drept? Sunt reforme anunțate mai de toate guvernările care s-au perindat de la independență încoace. Şi totuși, la 31 de ani distanță, am ajuns să numărăm rezultatele sau eșecurile la capitolul corupţie?”

„- Mai există corupţie în Republica Moldova? Oo, cum nu, există. Unde este?

- Peste tot, în toată ţările.

- Unde credeți că există corupție? În parlament, dar în orice acum. Unde nu te-ai duce chiar şi în spitale, grădiniță, școală oriunde. Toţi sunt focusaţi pe bani. Dacă nu întinzi vreo 2 lei nu te primește nimeni, chiar şi la medic în cabinet. 00,53

- Vedeți rezultate la această reformă? Cam nu se vede rezultate. Toată corupția merge. Nu se controlează nimic. 00,39

- Aţi fost nevoit vreodată să daţi mită sau să luaţi? Râde. Nu am dat mită niciodată. Dacă am fost prins, am plătit.” SVETLANA GORE reporter TVR Moldova: „Dar oare sunt atât de onești şi cei cu funcție de răspundere în acest stat? Așa sau altfel, dar Republica Moldova a devenit recunoscută la nivel internațional pentru cele mai mari hoţii. După ce ne-am ales cu o reputație îndoielnică, am devenit studiu de caz şi unii ne-au redenumit în "Republica Offshore", titlu care îl poartă şi un amplu raport de anchetă realizat de societatea civilă.” ION GUZUN expert, Comitetul Consultativ Independent Anticorupție: „Una dintre concluziile majore ale raportului stabilește ca până în anul 2016 sistemul bancar a fost foarte slab. Nu a reacționat în mod adecvat la mai multe procese în care trebuia să intervină. Începând de la Parlament, Guvern şi alte instituții s-au dovedit că au lucrat concentrat, astfel încât statul ca un întreg organism a eșuat să reacționeze în mod adecvat. La un moment dat, a rezultat în ceea ce noi am aflat că a fost Spălătoria Rusească cu miliardele din Federația Rusă care au fost spălate prin intermediul sistemului bancar din Republica Moldova sau Frauda Bancară unde mai mult de 13 miliarde de lei noi cetățenii trebuie să îi achităm din banii noştri. Raportul care a fost prezentat în mod public nu indică nici un nou nume. Ele apar în rapoarte Kroll, apar în diferite rapoarte de anchetă ale Parlamentului, în diferite urmăriri penale care au început, au încetat sau au fost reluate de procuratura sau Centru Naţional Anticorupție.

IULIAN RUSU director, Centrul Naţional Anticorupţie: „Pe cele două dosare emblematice Frauda Bancară şi Laundromatul Rusesc în prima jumătate a acestui an am reușit să aplicăm sechestru în jur de 600 de milioane de lei. Cam jumi-juma pe cele 2 dosare. Asta presupun atât lichidități, cât şi sechestre aplicate pe imobile şi alte active.”

STANDUP SVETLANA GORE reporter TVR Moldova: „Iar dacă este să vorbim de cifra totală a bunurilor recuperate pe cele două dosare, atunci aceasta ajunge la circa 7 miliarde de lei. Totuşi, este greu de spus cât la sută a fost recuperat şi asta pentru că e complicat de estimat şi suma totală de care a fost prejudiciat statul.” IULIAN RUSU director, Centrul Naţional Anticorupţie: „Estimările sunt diferite, unele sunt de cele 13 miliarde de lei care au fost oferite inițial, dar să nu uităm că au mai fost ulterior oferite niște garanții care nu au fost utilizate după destinație. Ce ține de Laundromatul Rusesc se vehiculează că au avut loc spălări de 20 de miliarde de dolari, alte surse vorbesc de cifre mult mai mari. Ar fi complicat să spunem procentul de prejudiciu pe care noi am reușit să îl securizăm prin intermediul aplicării sechestrelor. Recunoaștem este o problemă importantă la partea de recuperare. Nu ține nemijlocit de CNA, e mai mult legată de procesul de înfăptuire a justiției. Menționasem că avem nevoie de hotărâri definitive.” ION GUZUN expert, Comitetului Consultativ Independent Anticorupție: „După 8 ani de la "Frauda Bancară" şi 10 ani de când au început tentativele de a face "Spălătoria Rusească", noi avansăm. Evident după atât timp foarte multe probe şi persoane au dispărut. Ceea ce vedem noi sunt cred ultimele resurse pe care le are statul în interior ca să avanseze ca măcar niște părți cu probe din dosare în privința persoanelor responsabile să fie diferite justiției. Şi eu cred foarte mult că responsabilii vor fi diferiți justiției. Cel mai important este ca toate instituțiile statului să urmărească banii acestor persoane.Dacă vom recupera cel puțin 50% din banii care au fost furați din sistemul bancar şi din alte mijloace asta deja va fi un succes. Şi a doua parte a succesului, care e cel mai important cred că, în eventualitatea în cazul în care vor veni banii în Republica Moldova toate instituțiile să se asigure că orice sumă de bani vine din surse sigure şi nu prin alte spălătorii care au ieșit, de fapt, din Republica Moldova.” IULIAN RUSU director, Centrul Naţional Anticorupţie: „Pentru ca să reușim să recuperăm activele în pas mai grăbit lucrăm acum intens la un program de recuperare a bunurilor infracționale pentru următorii 5 ani. Ne dorim să avem şi un sistem informațional cu actorii implicați. Sistemul informațional ar urma să devină funcțional până la finele acestui an.” SVETLANA GORE reporter TVR Moldova: „Dar pe lângă aceste două cauze arhicunoscute, mai sunt multe altele precum: Metalferos, Dosarul "Sacoşa", Energocom, Blanchetele de pașapoarte, Calea Ferată şi lista poate continua. Un lucru îl au în comun toate aceste dosare. Nimeni nu stă la închisoare.” VALERIU PAŞA expert, comunitatea http://WatchDog.md: „Ceea ce ar trebui să avem sunt oameni condamnați pentru corupție. În special, înalți demnitari de stat, funcționari şi politicieni. Astăzi în Republica Moldova nu este condamnat să stea la închisoare nici un politician pentru acte de corupție. Este ridicol.Vlad Filat a ajuns să facă închisoare pentru ce nu a făcut şi nu a făcut închisoare pentru ce a făcut. Asta a fost o justiție la comanda lui Plahotniuc. Deloc nu este un exemplu că s-a făcut dreptate. Astăzi în Republica Moldova un funcționar atunci când are oportunitatea să participe într-un act de corupție, singura cel limitează este practic bunul simț. Știe că chiar dacă va fi prins, puțin probabil să stea la închisoare. Va rezolva el cumva, așa cum au rezolvat toți. Asta e marea problemă – impunitatea. Având în vedere ineficiența justiției care protejează practic corupții, noi încă nu avem atât de multă corupție.” SVETLANA GORE reporter TVR Moldova: „Război corupției a declarat noul procuror șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. Are mai puțin de o lună de la preluarea mandatului şi se arată hotărâtă să stârpească din rădăcini corupţia.” VERONICA DRAGALIN procuror-șef, Procuratura Anticorupție: „Peștele de la cap se strică, de aceea trebuie să descurajăm corupția în sistemul judiciar, în parlament, guvern, la conducerea partidelor politice, dar şi în cadrul consiliile locale şi municipale. Organele de control ale statului mai bine spus conducerea acestora, actuala şi fostă vor fi în vizorul nostru pentru cazuri de corupție. În fiecare domenii trebuie să existe exemple vii cum corupții ajung la închisoare. În opinia mea, până în prezent în Republica Moldova niciodată nu sa dus o luptă veritabilă de eradicare a corupției prin atragere la răspundere penală. În Moldova a existat atât de multă corupție încât vă spun absolut sincer că nu este posibil să fie investigate şi duse la condamnare toate aceste cauze. Nici măcar dacă toți procurorii şi judecătorii s-ar ocupa de asta. Nici locuri în închisori nu ar ajunge.” STANDUP SVETLANA GORE reporter TVR Moldova: „Doar că locuri în închisori acum sunt destule pentru că pot fi numărate pe degete condamnările finale pe acte de corupție. Potrivit datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor din anul 2007 şi până în prezent, doar 179 de oameni au fost găsiți vinovați pentru acte de corupție şi îşi ispășesc pedeapsa la închisoare. Dacă este să analizăm mai atent aceste cifre, observăm că cele mai puține condamnări sunt câte trei în anii 2011 şi 2013. De cealaltă parte, cei mai mulți corupți au fost trimiși după gratii în anii 2018 şi 2019 când au fost câte 26 de condamnări. Ar exista şi o explicație de ce atât de puține condamnări definitive.” VERONICA DRAGALIN procuror-șef, Procuratura Anticorupție: „Noi în instituția Procuraturii Anticorupție avem 9 acuzatori de stat care au responsabilitatea de a reprezenta procuratura in toate cazurile penale pe corupție în judecată în întreaga țară. Noi la moment avem aproximativ 400 de cauze pe rol în judecată. Deci, 9 procurori şi 400 de cauze penale. Eu am vorbit cu toți 9 şi vă pot spune în ce condiții lucrează ei. 9 procurori se află în 3 birouri. 4 într-o sală, 3 în alta, şi 2 în alta. Ei 9 se bazează pe 2 consultanți care ii ajută zi de zi.”

VALERIU PAŞA expert, comunitatea http://WatchDog.md: „Cazul Plahotniuc el este simbolul corupției în țara asta. Acest om săvârșea în fiecare zi câteva zeci dacă nu sute de episoade care ar trebui condamnate penal. Ar trebuie să avem mii de procurori care să se ocupe de tot ce a făcut Plahotniuc – este imposibil. Ar fi o pistă greșită să încercăm să le cuprindem pe toate. Este important ca procurorii să ia episoade separate şi să ducă la condamnări finale, chiar şi pe cazuri minore. Să luăm exemplul României. Unul din simbolurile corupției din România – Liviu Dragnea. Pentru ce a ajuns să fie condamnat? Pentru niște crime aparent minore. De ce? Pentru că pe acele cazuri procurorii au putut să colecteze probe, să administreze tot şi să convingă instanța de nevinovăție.” IULIAN RUSU director, Centrul Naţional Anticorupţie: „Doar în prima jumătate a acestui an noi am inițiat lucru pe 23 foști sau actuali deputați din parlament, un fost președinte de țară, un fost președinte de Parlament, foști miniștri, alți funcționari publici, judecători. Pe toate aceste dosare se lucrează intens şi lucru este complementat pe informații valoroase care parvin din afara țării, ne-am consolidat cooperare cu autorități din Franța, Elveția. Italia, Marea Britanie, dar şi pe alte jurisdicții avem o colaborare intensă. Cea mai reușită este, cu siguranță, cu România dat fiind proximitatea şi relațiile mult mai apropiate pe care le avem şi tentațiile de a ascunde anumite active anume în România.” SVETLANA GORE reporter TVR Moldova: „Tot corupția şi injustiția ne-a costat scump atât reputația Republicii Moldova, cât şi bugetul naţional. În căutarea dreptății, mulţi cetăţeni, printre care şi cei certaţi cu legea, ajung să se plângă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Şi aici ne-am făcut remarcați la numărul de dosare depuse şi despăgubiri achitate. De exemplu, doar în anul 2021 a fost dispusă încasarea a peste 2 milioane de euro, bani achitaţi de Guvern în baza dosarelor câștigate la CEDO. Printre cele mai frecvente încălcări sunt dreptul la un proces echitabil şi libertatea şi siguranța persoanei.” ALEXANDRU POSTICĂ director, Programul Drepturile Omului, PromoLEX: „Republica Moldova este unul dintre liderii, cu părere de rău, la numărul de dosare depuse în faţa Curții Europeană, şi dacă nu mă greșesc suntem pe locul 12 la numărul de plângeri depuse în faţa Curții Europeană. Referitor la hotărâri suntem pe locul. Numărul hotărârilor este de mai bine de 650 de hotărâri şi numărul dosarelor care așteaptă să fie pronunțate, avem ipotetic alte hotărâri, este peste o mie de dosare. Adică vă daţi seama, este o cifră colosală. Practic devansăm state cu o experiență vastă şi care sunt întemeietorii Consiliului Europei, inclusiv, Olanda, Germania, Franța, depășim la numărul de hotărâri pronunțate. Vă daţi seama care e situația în justiția noastră. Suma prejudiciilor morale şi materiale care au fost dispuse până la moment ajunge la circa 22 de milioane de euro, bani care Guvernul Republicii Moldova a fost obligat să ii achite ca urmare a erorilor comise de către instanțele naționale, fie de judecată, fie de urmărirea penală, fie de intervenția terților. Evident este o sumă impunătoare. În virtutea acestor încălcări, asistăm şi în continuarea la aplicarea acelorași mecanisme care duc la violarea Convenției şi avem iarăși şi iarăși hotărâri împotriva Republicii Moldova care sunt pronunțate de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.” STANDUP SVETLANA GORE reporter TVR Moldova: „Astfel că e imperios necesară curățarea sistemului judecătoresc, lucru care se va întâmpla inclusiv prin evaluarea candidaților la funcția de membru al Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul Superior al Procurorilor. Şi Centrul Naţional Anticorupţie urmează să-şi consolideze capacitățile investigative prin angajare de cât mai mult personal calificat care să poată genera rezultate palpabile în actualele dosare, cât şi în denunțurile depuse care sunt din ce în ce mai multe.” IULIAN RUSU director, Centrul Naţional Anticorupţie: „Percepția corupției este un fenomen foarte subiectiv. Obiectiv vorbind din datele care le deținem, înțelegem că fenomenul corupției continuă. E generat atât de vechile deprinderi, cât şi de zona asta risc în care sunt plasați foarte mulți funcționari. Şi în cadrul CNA au existat în trecut multiple persoane care au fost cu multe semne de întrebare la nivel de integritate. Nu pot garata că nu au mai rămas, dar utilizăm tot instrumentarul inclusiv de control a stilului de viaţă ca să ne asigurăm că colegii noştri nu pică în această capcană.” SERGIU LITVINENCO ministrul Justiţiei: „Nici într-o ţară edificare unui stat de drept autentic nu se face peste noapte. Eu am adus acest exemplu de mai multe ori. Când a fost doamna Kovesi aici ne-a povestit istoria DNA-ului, care este o instituție etalon de luptă împotriva corupției. Instituția fondată în 2002, reformată în 2005 şi prima condamnare serioasă, de rezonanță a unui fost prim-ministru a venit în 2012. Nu vreau să spun că 10 ani este o perioadă la care trebuie să ne aliniem şi noi, evident că acest lucru ar fi inadmisibil. Ceea ce vreau să spun este că construcția unui stat de drept veritabil durează. Şi eu la fel vreau să văd finalitate în acele dosare inițiate de procuratură în raport, mai ales, cu clanurile oligarhice.” ALEXANDRU POSTICĂ director, Programul Drepturile Omului, PromoLEX: „Poţi să implementezi multe reforme, dar dacă nu este conștientizarea faptului că trebuie să schimbi ceva în interior, nu vom avea...”