Consiliul Audiovizual a amendat , pe 18 septembrie, cu 30.000 de lei televiziunea publică din regiunea găgăuză, Gagauziya Radio Televizionu (GRT), pentru difuzare de falsuri, etichetare și instigare la discriminare prin transmiterea unui discurs rostit de condamnatul fugar Ilan Șor.
Amenda a fost aplicată în baza încălcării prevederilor privind asigurarea informării publicului. Controlul a vizat programul audiovizual prilejuit de Ziua Independenței Republicii Moldova din 27 august 2025, transmis în direct și ulterior plasat în catalogul de programe al serviciului media neliniar GRT.
În urma controlului s-a stabilit că, în cadrul programului festiv organizat în parcul „Gagauziya Land”, au luat cuvânt persoane publice și activiști civici cu funcții importante în autonomie sau care, inclusiv în virtutea poziției, au impact mare asupra publicului căruia se adresează. Monitorizarea a relevat că Ilan Șor a fost prezentat, în timpul evenimentului, ca „un mare prieten al Găgăuziei și mecenat”. Reprezentanții Consiliului au atestat răspândirea de mesaje cu un caracter fals sau înșelător, aservite agendei politice a unui grup de persoane ce răspândesc narațiuni ale Federației Ruse în spațiul audiovizual național.
De asemenea, Consililul a atestat abordarea unilaterală și părtinitoare a unui eveniment de importanță națională, precum este Ziua Independenței; recurgerea la tehnici de manipulare și discurs instigator la discriminare.
Falsurile demontate de angajații Consiliului Audiovizualului:
Afirmațiile false reperate în urma controlului, care nu au susținute de datele oficiale sunt următoarele:
„Timp de 30 de ani de independență a țării, în primul rând, moldoveni în Moldova au rămas practic o treime”; „Nivelul de trai al cetățenilor noștri este apropiat de cel al sărăciei”.
Conform datelor oficiale ale Biroului Național de Statistică (BNS) arată că, de la proclamarea independenței și până în anul trecut, populația a scăzut cu aproape 1 / 2, și nu cu 2 /3 iar indicatorul sărăciei multidimensionale este în scădere față de anii precedenți.
„Adevărata independență noi am obținut-o în 44, când am alungat fasciștii de pe pământul nostru”
Caracterul fals al afirmației precum că, prin reocuparea Basarabiei în 1944, RSSM ar fi redevenit stat independent, rezidă în faptul că RSSM ar fi trebuit să devină, măcar formal, membru al Organizației Națiunilor Unite (ONU) din 1945, așa cum au devenit, formal, RSS Ucraineană și RSS Belarusă. Pe plan internațional, independența unui stat este împlinită, în termeni juridici, când devine membru al ONU. Republica Moldova a devenit pe 2 martie 1992, recunoscându-se astfel la nivel internațional și legitimitatea Declarației de Independență din 27 august 1991.
„Noi din nou ne vom reuni cu frații noștri, cu care avem valori comune, aceleași concepte, respect comun pentru om și fiecare dintre popoarele care fac parte din această familie (…) Iar eu vă dau cuvântul că voi face ca Moldova și fiecare cetățean al țării noastre să devină independenți în componența unui mare stat unional.”
Această afirmație nu corespunde nici consensului istoriografic, nici cadrului constituțional, deoarece, conform Declarației de Independență a Republicii Moldova, unul dintre fundamentele independenței rezidă în calificarea perioadei sovietice ca „stare ilegală de ocupație” și în cererea de retragere a trupelor sovietice de pe teritoriul național al Republicii Moldova. La fel, Declarația face referință la realizările mișcării democratice de eliberare națională din 1989-1991, care și-a reafirmat aspirațiile de libertate, independentă și unitate națională, prin decretarea limbii române ca limbă de stat și reintroducerea alfabetului latin.
- folosirea tehnicilor de manipulare precum generalizarea, etichetarea și limbaj inflamator:
„Totul era rău, dar a devenit de câteva ori și mai rău”; „Că nu vom fi o păpușă în mâinile europenilor jegoși, ale nemernicilor. Că nu vom fi nimicul ce suntem astăzi considerați”.
- instigarea la discriminare:
„Când nu aștepți adresarea anuală a prim-ministrului narcoman, pentru ca să auzi pe cât a decis el să te fure în acest an la prețurile la gaz și electricitate. Când nu ești condus de una care este bolnavă psihic”.
În discursul său, Ilan Șor a exploatat în mod deliberat stigmatul și prejudecățile existente în societate față de persoanele cu probleme de sănătate mintală și cele cu adicții. El a transformat aceste vulnerabilități în instrumente de denigrare. Acest fapt subminează eforturile continue ale profesioniștilor și organizațiilor care luptă pentru demnitatea și incluziunea persoanelor vulnerabile în fața adicțiilor.
Monitorizarea Consiliului Audiovizualului relevă perpetuarea acelorași practici editoriale ale GRT de a servi drept tribună pentru propagarea narațiunilor ostile Republicii Moldova. Aceste declarații sunt calificate importante deoarece au fost făcute în timpul perioadei electorale și în preajma declanșării, la doar două zile, a campaniei electorale pentru alegerile în Parlamentul Republicii Moldova – un scrutin supus unor ingerințe externe și tentative de destabilizare fără precedent, cu un puternic substrat informațional.
Conform art. 61 alin (1) lit. e) din Codul serviciilor media audiovizuale, furnizorii de servicii media audiovizuale neliniare au obligația să respecte cerințele privind asigurarea informării publicului, prevăzute la art. 13. Acestea sunt:
- a) să asigure distincția clară între fapte și opinii;
- b) să asigure în cadrul relatărilor cu privire la un fapt sau un eveniment că informația este verificată și prezentată în mod imparțial și cu bună-credință;
- c) să respecte principiile echității, echilibrului și imparțialității;
- d) să evite orice formă de discriminare.
În luna mai curent, Consiliul Audiovizualui a sancționat pentru prima dată un serviciu media neliniar – „Canal 5” –, aplicându-i amenzi în valoare totală de 85.000 de lei ca urmare a difuzării de publicitate politică în favoarea lui Ilan Șor și a Blocului „Pobeda”.
