Războiul din Ucraina A schimbat dramatic destine. Pentru refugiații ucraineni care au ales să trăiască în România, în ultimii doi ani, un prim-test a fost învățarea limbii române. Olena, profesoară de ucraineană, predă acum limba română pentru copii ucraineni. Și părinții micuților se descurcă din ce în ce mai bine, prin conversații la locul locul de muncă. Doar gândul la viitor le mai aduce acestor oameni zâmbetul pe chip.
În ţara ei natală era profesoară de limba Ucraineană. Ajunsă aici, împreună cu fiica ei Sonia, a avut ambiția să vorbească românește. Războiul i-a schimbat destinul, dar Olena nu și-a abandonat meseria.
Olena Orlova, profesoară de Limba Română: Pedau limba română copiilor ucraineni, doar la clasa I, aici, la JRS. Și la grădiniță învățăm limba română spectacol de teatru. Îmi place foarte mult limba română, dar până acum nu am înțeles mai mult decât pot spune. Învățăm cu copii aici alfabetul, regulile gramaticale de bază. Pentru integrare aici. Pentru că trebuie să înțelegi mai mult, pentru când vorbim cu copiii la grădiniță, cu copii în parc, peste tot. Dacă mâine s-ar termină războiul, te-ai întoarce în Ucraina? Nu. Nu înapoi, nu vreau înapoi. Aici am plan. Sunt liniștită aici, sunt fericită aici.
Katerina și Dmytro sunt părinții lui Saşa, un prichindel plin de viaţă. În satul lor, din regiunea Herson, au trăit sub ocupație rusească. Abia în iulie 2022 au reușit să fugă. În România își construiesc viitorul și se străduiesc să învețe limba de la colegii lor români, la serviciu. Amintirile încă le macină sufletul.
Dmytro, originar din regiunea Herson, Ucraina: Familia mea a fost ocupată în ucraina 6 luni. Și au intrat în casă, au percheziționat, au interogat, au luat telefoane, au dezbrăcat oameni și au verificat tatuaje. Foarte frică pentru Sașa. Asta avion. Pentru că avion merge cred că 20 de metri. Și avion ultrasonic, știi? Zgomot mare. Sunt electronist și lucrez în depozit. Și soția lucrez asistent stomatologie.
Katerina, originară din regiunea Herson, Ucraina: Mă simt că acasă aici. Veau să rămân aici după război.
Liudmila e originară din Nikolaev. Lucra într-o fabrică de băuturi carbogazoase, iar compania i-a ajutat pe muncitori să ajungă în România, în martie 2022. Și-a păstrat serviciul, a schimbat doar țara și muncește lângă Bucureşti. O are alături și fiica ei, Daria. Dialogul se leagă tot în limba română. Deloc întâmplător.
Liudmila Tuzova, ucraineancă din Nikolaev: Cum îți vezi tu viitorul? Vrei să rămâi aici în România? Da, pentru că nu e bine acum, nu schimbă nimic, nu terminat și mai bine stai aici în pace cu copiii.
O rețea de 15 huburi educaționale funcționează în mai multe județe din țară și în Capitală. Aproape 6000 de copii au beneficiat în ultimul an de educație în școli și gradinte, înainte de a fi integrați în sistemul public de educație.
Georgiana Dănciulescu, consilier social, Asociaţia JRS România: Cred că ocazia de a-i ajuta pe refugiații ucraineni să se integreze în România ne-a ajutat și pe noi să ne demonstrăm umanitatea față de oamenii aflați în suferință.
Aproape 80 de mii de ucraineni fugiți de ororile războiului sunt stabiliți acum în România, potrivit datelor oficiale.
