Respectul pentru viitoarea mamă începe la locul de muncă. Ce drepturi au angajatele gravide și cum să le apere, a spus avocata Doina Ioana Străisteanu în emisiunea Telematinal de la TVR Moldova. Avocata explică faptul că femeile însărcinate la locul de muncă au dreptul să nu fie discriminate din cauza stării lor de sănătate, sarcina fiind o stare specifică a sănătății.
„Ele au de asemenea dreptul la acomodarea locului de muncă în funcție de situația lor. Acest lucru este necesar mai ales atunci când fișa de post conține sarcini care pot pune în pericol sănătatea fătului sau a femeii. Siguranța și igiena la locul de muncă trebuie garantate, iar drepturile angajatelor nu se diminuează, doar se adaptează situației specifice a sarcinii”, a precizat Străisteanu.
Avocata a subliniat că angajatorul este obligat să adapteze condițiile de muncă, astfel încât femeia să poată activa până la concediul de maternitate, iar ulterior, dacă familia decide, să beneficieze de concediul de îngrijire a copilului. Totuși, există cazuri în care drepturile sunt încălcate, în special în mediul privat, unde unii angajatori nu sunt dispuși să modifice condițiile de lucru pentru o femeie gravidă. Aceste atitudini, spune Străisteanu, sunt prejudecăți rămase din trecut, când protecția socială era mai puțin reglementată.
„Nemulțumirea unor angajatori apare adesea din cauză că femeia urmează să intre în concediu de maternitate, o stare biologică firească, ce o împiedică să-și continue munca fără întrerupere. În asemenea cazuri, angajatorul este obligat să găsească o soluție temporară sau permanentă, în funcție de tipul contractului și de atribuțiile postului”, a adăugat Străisteanu.
Potrivit avocatei, legislația muncii și cea a protecției sociale permit adaptarea locurilor de muncă, astfel încât mediul profesional să nu devină ostil pentru femeile însărcinate.
Ea precizează că, odată ce gravida atinge 30–32 de săptămâni, poate opta pentru concediul de maternitate, însă acesta nu este o obligație. Femeia și angajatorul pot conveni împreună momentul în care aceasta pleacă în concediu.
„Până la intrarea în concediu de maternitate, salariul este plătit de angajator. Ulterior, plățile sunt efectuate de Compania Națională de Asigurări Sociale (CNAS), de regulă, într-o singură tranșă, care acoperă perioada până la naștere. După naștere, femeia beneficiază de indemnizația unică și poate alege durata concediului de îngrijire a copilului, un an, doi ani sau trei ani, în funcție de preferințele familiei”, menționează Străisteanu.
Avocata recomandă ca orice solicitare de adaptare a programului, a sarcinilor sau a condițiilor de muncă să fie făcută în scris. Comunicarea scrisă cu angajatorul, prin e-mail sau alte mijloace oficiale, este esențială pentru a demonstra respectarea drepturilor și pentru a evita eventuale abuzuri.
