"Am o fată stabilită în Germania, cu familia. Soţul meu este plecat, are un timp, în Norvegia. Am un băiat de 21 de ani care este stabilit în Federaţia Rusă şi nu l-am văzut de mulţi ani. Am o fată de 36 de ani, trăieşte în Turcia şi nu am văzut-o de patru ani."

MIHAELA URSU, reporter TVR MOLDOVA: "Sărăcia şi nesiguranţa zilei de mâine au făcut ca în cei 31 de ani de independenţă Republica Moldova să piardă un milion şi jumătate de cetăţeni din cei patru milioane cât erau în momentul dezlipirii de Uniunea Sovietică. Cu aceste cifre, Republica Moldova este campion la migraţie pe continentul european."

Acum 21 de ani, Victor Cucu, din Ruseştii Noi, lua calea străinătăţii. A muncit în Cehia jumătate de an, însă nu a fost plătit şi a decis să-şi încerce norocul în Franţa.

VICTOR CUCU, basarabean stabilit în Franţa: "Am plecat în 2001, cum se începuse vremurile celea grele, am lăsat copiii, soţia."

La scurt timp şi soţia a decis să i se alăture iar peste câţiva ani în Franţa au ajuns şi copiii lor. Au muncit mult în toţi aceşti ani şi au reuşit să-şi construiască, în ţară, casa pe care şi-au dorit-o dintotdeauna, dar în care stau doar câteva săptămâni în luna august, atunci când vin în vacanţă.

VICTOR CUCU, basarabean stabilit în Franţa: "E pustiu, trist, lumea a plecat, vecinii nu-s, toţi sunt plecaţi. Nevoile ne duc acolo, aici am venit, te-ai dus de două, trei ori mai magazin, din buzunar ei dar înapoi nu vine, dar acolo măcar avem un lucru stabil."

Expresia "să văd Parisul şi să mor" nu i se potriveşte lui Victor Cucu. Îşi iubeşte ţara din toată inima şi aşteaptă ziua când se va putea întoarce definitiv acasă.

VICTOR CUCU, basarabean stabilit în Franţa: "Să vă spun sincer, muncesc acolo dar mereu sunt cu gândul aici. Noi într-adevăr am vrut în acest an să ne întoarcem dar acum cu criza, scumpirile credem că nu o să vieţuim. Ne doare sufletul dar aşa sunt vremurile, nu ştiu o să fie vreodată vremuri mai bune."

LILIA CURNIC, basarabeancă stabilită în Italia: "M-am gândit, mă duc pe 2-3 ani, fac nişte bani şi vin şi gătesc casa. Când m-am dus prima dată, băiatul avea 3 ani, fetita avea 8 sau 10 ani, cam aşa , nu a fost uşor pentru mine. Am plecat eu prima, m-am aranjat la lucru, după un an de zile am adus şi soţul, cu actele era foarte greu, am făcut paşapoarte româneşti la copii şi i-am adus şi pe ei încolo."

Lilia este o basarabeancă stabilită de 12 ani în Italia. Spune, cu mâna pe inimă, că oamenii pleacă din cauza traiului greu din ţară.

LILIA CURNIC, basarabeancă stabilită în Italia: "Când venim acasă ne place, dar fata a învăţat acolo, băiatul a terminat macanic electric, din septembrie se aranjează la lucru, cu contract, e altă viaţă. Când îmi este dor de casă , i-au telefonul şi mă uit pe camerele instalate şi îmi pare că sunt acasă. La bătrâneţe o să venim la casa noastră, nu avem de gând să stăm acolo, Moldova îmi place şi o duc mereu cu mine."

VALENTINA MEŞINĂ, primar, Ruseştii Noi: "Exodul a ajuns şi la Ruseştii Noi, cauza a fost lipsa locurilor de muncă, chiar şi salarizarea proastă a angajaţilor. Lumea emigrează dar rădăcinile îi ţin strâns aici, alături de rude, de gospodăria pe care au construit-o, şi marea majoritate a celor plecaţi investesc în dezvoltarea comunei."

Şi dacă unii basarabeni au plecat legal, cu vize, în primii ani de independenţă, mulţi au ajuns în străinătate cu acte false, străbătând păduri, traversand cursuri de apă, îndurând frigul sau călduri extreme. Toate astea pentru a scăpa de sărăcie.

VICTOR CUCU, basarabean stabilit în Franţa: "Ştiu persoane care spun că prin păduri, ce au suferit, doamne fereşte, eu le spuneam că nu m-aş fi pornit, doar dacă legal."

VEACESLAV IONIŢĂ, expert economic: "După ce s-a destrămat Uniunea Sovietică, veniturile lor reale au scăzut undeva de trei ori. Oamenii nu primeau salariile câte 6-7 luni. A urmat vreo 7 ani de stagnare şi în 97 se crea premisa că parcă ne pornim în sus.  În 98 a fost lovitura de graţie, noi eram atunci dependenţi de comerţul cu Federaţia Rusă, în Rusia criză şi aceasta a lovit în noi. Până în 2000 am stat la acelaşi nivel. Noi am avut cea mai rapidă recuperare, 2001-2010. Eroul care merită toată stima şi respectul sunt cetăţenii care în disperare că nu au ce face aici, au lepădat ţara, au lepădat casa, au plecat pete hotare, au trimis bani acasă şi au scos Moldova dintr-o sărăcie profundă."

Republica Moldova a trecut prin două valuri mari de migraţie: 2001-2005 şi 2016-2017. Şi dacă în primul val oamenii au plecat pentru a supraviețui, în al doilea val şi-au părăsit ţara pentru o viață mai bună.

MARIANA BUCIUCEANU VRABIE, doctor în sociologie, conf. cercet. INCE: "De la început a fost sărăcia, nivelul scăzut de trai. Salariile mici, oportunităţile de încadrare în câmpul muncii."

Republica Moldova a semnat acorduri de securitate socială cu peste 16 state, pentru ca la atingerea vârstei de pensionare basarabenii să beneficieze de pensie din acele ţări. Guvernările de până acum nu au făcut prea multe să-i convingă pe cetăţeni să se întoarcă acasă. Şi nici politicile actuale nu par să îi ademenească pe basarabeni să renunţe la viaţa lor din străinătate.

MARCEL SPATARI, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale: "Parlamentul a adoptat o lege care oferă stimulente celor care se întorc acasă. De exemplu dacă cineva din diaspora vine acasă şi are bunuri nu va trebui să plătească taxe vamale. Este clar că asta nu va reprezenta stimulentul final ca să se întoarcă.
De mai mulţi ani avem programe de stimulare a investiţiilor...PARE 1+1, PARE 1+2."

MIHAELA URSU, reporter TVR MOLDOVA: "Republica Moldova ramane fara sate, unele au rămas doar pe hartă iar altele numără doar câtiva locuitori. Un astfel de sat este şi Pocşeşti, o localitate la doar 40 de kilometri de Chişinău unde poţi număra casele pe degete. Cam 50 de suflete au mai rămas aici."

"Magazin nu-i, med punct nu-i, şcoală nu-i, transport nu este. Mergeti 3 kilometri pe jos ca să cumpăraţi produse alimentare? Da."

" La fiecare casă era gospodar erau copii, dar acum...copiii care au crescut au pleca..au rămas cei care nu vor să plece dar poate nici nu pot."

"Dacă doamne fereşte cuiva i se face rău nu poţi lua o pastilă sau cineva să îşi măsoare o tensiune arterială. În sat nu avem apă centralizată, fiecare om ca să-şi uşureze viaţa el el îşi face din propriile puteri o fântână ca să aibă apă acasă.  Nu poate fi apa aceasta potabilă. Satul nu are transport niciodată, îţi trebuie undeva te-au urcat pe bicicletă şi ai plecat, dacă nu du-te pe jos."

MIHAELA URSU, reporter TVR MOLDOVA: "Practic fiecare casă de pe această stradă are lacăt la poartă iar imaginea pe care o vedem dă de înţeles că nimeni nu a mai trecut de ani buni pe aici."

Italia, Franţa, Rusia, Germania şi Franţa, sunt ţările unde au emigrat cei mai mulţi basarabeni.

TOP ŢĂRI UNDE AU EMIGRAT BASARABENII
SURSA MAEIE
ITALIA
FRANŢA
RUSIA
GERMANIA
SPANIA

Republica Moldova mai are o populaţie de 2 milioane 603 mii de locuitori. Asta arată cel mai nou studiu, prezentat de Biroul Naţional de Statistică. Aproape 58 la sută dintre ei stau la sate. Zeci de localităţi riscă să dispară de pe hartă pentru că au rămas fără niciun locuitor. Doar în raionul Soroca sunt cinci astfel de sate. De exemplu, satul Dărcăuții Noi este pustiu, deși există în registrul de stat al localităților. Troița de la intrare, un beci deschis și o fântână mai amintesc de acest cătun.

"E pădure, nu-i nimic, toţi s-au dus la oraş, chiar şi fetele mele. S-a dus câte unul, câte unul, care a mai murit."

"Satul a rămas dar oamenii nu-s. Din toata populatia am rămas doar trei femei."

"Suntem pe moşia fostului sat Dărcăuţii Noi, a fost cândva un sat destul de pitoresc."

OLEG ROZIMOVSCHI, primar, Dărcăuţi: "Toate casele sunt demolate, au rămas câteva fântini , sunt păşuni, lumea creşte copaci, decorativi sau pentru lemn de foc. Mai folosesc terenurile pentru creşterea producţiei agricole. La moment numai figurează pe hartă.  Cu părere de rău el trebuia scos dar încă există în registrul de stat."

Vanţina Mică este un alt sat din raionul Soroca, cu câteva case care abia se mai văd printre buruieni.

"E un sat părăsit. O familie în vale şi un cioban aici."

Iar tendinţa nu este deloc încurajatoare. În următorii ani, numărul satelor fantomă s-ar putea dubla. Efectul migraţiei a făcut ca în cel puţin 120 de localităţi să mai trăiască doar câte 100 de oameni.

MIHAELA URSU, reporter TVR MOLDOVA: "Anual pierdem populatia a două trei, sate şi doar unul din zece cetăţeni ai Republicii Moldova care au luat calea străinătăţii, se mai întorc acasă."

VEACESLAV IONIŢĂ, expert economic: "La noi oamenii într-o zi şi-au schimbat nu doar profesia dar şi ţara. S-a început marea migraţie. Remitentele au ajuns apogeul in 2008. Eram primul loc în lume după remitenţe raportat la PIB. În prezent oficial avem 1,6 miliarde de dolari, ceea ce este mult, însă în realitate suma este mult mai mare.  Noi ne acoperim cheltuielile noastre gazul, energia electrica, petrolul care s-a scumpit, produsele în baza remitenţelor în cea mai mare parte."

În general, din ţară pleacă tineri activi, care caută stabilitate și oportunități pentru a-și clădi viitorul. Din 2010 şi până acum, numărul stundenţilor din universitățile Republicii Moldova s-a redus la jumătate. Statisticile arată că, pe lângă migraţia externă, sunt şi foarte mulţi cetăţeni care migrează în interiorul Republicii Moldova. Deci, populația din sate şi din centrele raionale, vine la Chișinău. În ultimii opt ani, cele mai mari pierderi în rândul populației s-au înregistrat în raioanele Cimișlia, Cantemir, Călăraşi, Teleneşti şi Hânceşti.

CELE MAI DEPOPULATE RAIOANE
SURSA BNS
CIMIŞLIA       21 %
CANTEMIR   20 %
TELENEŞTI  19 %
CĂLĂRAŞI    19 %
HÂNCEŞTI    19 %

Şi dacă până în anul 2020 migraţia era principalul factor al depopulării, în ultimii doi ani sporul natural negativ influenţează cel mai mult declinul populaţiei din Republica Moldova. Se nasc mai puţini oameni decât mor. Republica Moldova are o populaţiei îmbătrânită iar în următorii ani această tendinţă se va accentua.

MARIANA BUCIUCEANU VRABIE, doctor în sociologie, conf. cercet. INCE: " În toate ţările îmbătrâneşte populatia dar în Republica Moldova este o intensitate mai acuta. Este nevoie de adaptat politicile la structura pe vârste a populatiei, or vedem că peste 25 la sută din populatie are peste 55 de ani şi atunci trebuie să asigurăm integrarea sociala, ocupaţională, serviciile de sănătate  pentru acest potenţial."

Lipsa de cetățeni devine o problemă de dezvoltare a ţării. Pe umerii a trei lucrători din economie sunt doi bugetari și cinci pensionari. Prognozele arată că până în 2040 s-ar putea ca populaţia din Republica Moldova să scadă până la 1,7 milioane de oameni.

MARIANA BUCIUCEANU VRABIE, doctor în sociologie, conf. cercet. INCE: "Populatia in varsta de 15-35 de ani  constituie 60 la suta din populatia care migrează din Republica Moldova. Se face un dezechilibru în categoriile de vârstă a populatiei  ceea ce va provoca şi va alimenta problemele sociale ce ţin de protecţia socială, asigurarea socială."

Cert e că toţi cetăţenii, şi cei plecaţi şi cei rămaşi în ţară, spun la unison că fără o dublare a salariilor și fără crearea unor noi locuri de muncă acasă, Republica Moldova va continua să piardă oameni.

MARCEL SPATARI, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale: "Noi trebuie să dezvoltăm ţara, serviciile publice, sociale. Republica Moldova trebuie să devină atractivă pentru investitori şi pentru cei plecaţi peste hotare, nu putem să plătim oamenii să se întoracă acasă, asta vreau să spun. Să recâştigăm încrederea oamenilor în acest stat."