Deși autoritățile de la Chișinău și cele de la Kiev susțin că poluarea Nistrului, care a afectat în special nordul Republicii Moldova, ar putea fi rezultatul unei scurgeri de combustibil pentru rachete în urma atacului rusesc din 7 martie 2026 asupra Complexului Hidroenergetic Nistren din regiunea Cernăuți, până în prezent, responsabilii de mediu din ambele state nu dezvăluie provenieța substanței. Cetățenii din Republica Moldova, care sunt cei mai expuși consecințelor unei catastrofe ecologice, nu știu dacă substanța toxică provine de la o rachetă sau de la o scurgere de ulei tehnic de la hidrocentralele Complexului Hidroenergetic Nistrean.
Autoritățile ucrainene și cele moldovenești au vorbit inițial de combustibil pentru rachete. Ulterior, s-a recunoscut că, de fapt, este vorba de o substanță deversată în Nistru în urma atacului masiv rusesc din noaptea de 7 martie 2026, când forțele ruse au lovit cu patru rachete de croazieră „Kalibr” și drone Geran/Shahed Complexul Hidroenergetic Nistrean. Ministerul Mediului a anunțat analize, dar rezultatele întârzie.
Ținta principală a atacului rusesc a fost infrastructura energetică din zona orașului Novodnestrovsk, Ucraina. Potrivit anticoruptie.md, exploziile au declanșat incendii la mai multe transformatoare electrice și au provocat o pană de curent în zonă. Se pare că uleiul tehnic din stațiile afectate s-a scurs în Nistru.
Locuitorii din Naslavcea au observat primele pete de ulei pe apă pe 10 martie. Deși incidentul devenise public, autoritățile de la Chișinău au oferit primele informații despre cauzele deversării abia pe 12 martie – la cinci zile de la producerea atacului. În câteva zile, pata neomogenă de ulei s-a extins pe o distanță de aproximativ 120 de kilometri de-a lungul fluviului. Este incontestabil că de acest accident se face vinovată Rusia. Dar autoritățile moldovenești au avut o comunicare încâlcită și nu au explicat cetățenilor problema.
O comunicare încâlcită
Pe 14 martie, premierul R. Moldova, Alexandru Munteanu, a recunoscut că „problema este mai gravă decât ne-am aşteptat la început”.
„Din această cauză, am activat Codul Galben de risc pentru zona deja contaminată. Cu siguranţă, am avut nevoie de echipament special. Ieri, am beneficiat de primul lot, şi azi de al doilea lot. Avem deja suficient echipament pentru a opri valul de combustibil care pluteşte pe Nistru. Am activat mecanismul de protecţie civilă care există în cadrul UE pentru echipament suplimentar. Pentru a evita orice risc, Agenţia de Mediu a interzis pescuitul până pe 1 aprilie, pe porțiunea Naslavcea–Dubăsari a fluviului Nistru. Specialiştii prelevează probe de laborator la fiecare şase ore pentru a vedea gradul de poluare a apei”, a spus șeful Guvernului.
De ce se resimte poluarea cel mai tare la Naslavcea?
Potrivit relatărilor din presă și celor comunicate de Ministerul Mediului, cel mai afectat segment din Nistru este Naslavcea – Otaci. Această parte a Nistrului este cea mai înămolită din cauza funcționării Complexului Hidroenergetic Nistrean.
Acest obiectiv constă din Centrala Hidroelectrică de Acumulare prin Pompare două hidrocentrale – nr. 1 și nr. 2 – și trei lacuri uriașe. La care dintre acestea a avut loc scurgerea?
Hidrocentrala nr. 1 este situată în orașul Novodnistrovsk. Construcția acestei centrale a început în 1973, iar ultimul generator, al șaselea, a intrat în funcțiune în 1983.
Hidrocentrala Nr. 2 este situată în aval, în apropierea localităților Nagoreany (Ucraina) și Naslavcea (Republica Moldova). Această construcție a fost ridicată pe fostul baraj Naslavcea și are trei generatoare.
Lacul de acumulare Nistrean a fost construit între 1981 și 1987 și are o capacitate de trei miliarde de metri cubi. Prin comparație, râul Prut, al doilea ca mărime din Moldova, are un debit anual de doar două miliarde de metri cubi.
Rezervorul de stocare sau tampon este format din cele două baraje – Hidrocentrala Nr. 1 și Hidrocentrala Nr. 2 – cu o lungime de aproximativ 20 de kilometri și o capacitate de 40 de milioane de metri cubi.
Bazinul superior se întinde pe o suprafață de 250 de hectare, echivalentul a aproximativ 156 de stadioane de fotbal. Are 35 de milioane de metri cubi de apă, asemănător celui mai mare lac de acumulare din Republica Moldova, lacul Ghidighici. Lacurile de acumulare Nistrean și cel tampon au fost construite pe albia Nistrului, în timp ce Bazinul superior este situat pe deal, deasupra satului Vasilivka.
Instalațiile hidroelectrice existente ale Ucrainei pe Nistru, toate operate de Ukhydronenergo, sunt concentrate la doar 20–30 de kilometri în amonte de granița cu Republica Moldova.
