Organizatorii susțin că ediția din acest an are o semnificație aparte, în contextul angajamentului autorităților de a comemora oficial victimele foametei sovietice din 1946 - 1947 și al inițiativelor legislative care vizează condamnarea prin lege a negării represiunilor comuniste. Potrivit acestora, măsurile urmăresc protejarea adevărului istoric și combaterea tentativelor de revizionism.

Congresul își propune să consolideze dialogul dintre supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice, pe de o parte, și autoritățile, mediul academic și societatea civilă, pe de altă parte. La reuniune participă reprezentanți ai instituțiilor publice centrale și locale, diplomați, cercetători, profesori, reprezentanți ai muzeelor, organizațiilor neguvernamentale și ai mass-media.

Evenimentul va fi deschis prin mesaje de salut ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, ministrului Culturii, Cristian Jardan, ministrului Educației și Cercetării, Dan Perciun, ambasadorului Poloniei la Chișinău, Tomasz Kobzdej, și președintelui Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici, Alexandru Postică.

În cadrul sesiunii plenare vor fi abordate subiecte legate de deportările sovietice, foametea organizată, conservarea memoriei victimelor represiunilor comuniste și combaterea falsificării istoriei. Printre vorbitori se numără istorici, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor politice și reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova, România și Germania.

Congresul Național al Memoriei este organizat de Consiliul Memoriei, Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici, Ministerul Culturii, Ministerul Educației și Cercetării, Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova și alte instituții partenere. Organizatorii afirmă că evenimentul urmărește consolidarea culturii memoriei, promovarea valorilor democratice și asumarea instituțională a trecutului represiv al regimului sovietic.