Donald Trump a susținut în repetate rânduri că SUA trebuie să controleze Groenlanda - un teritoriu autonom danez – din motive de securitate națională, susținând că, dacă nu o face, insula riscă să cadă în mâinile Chinei sau Rusiei.

Groenlanda se află pe cea mai scurtă rută pentru rachete dintre Rusia și SUA. Se crede, de asemenea, că deține minerale rare neexploatate și ar putea fi un atu vital pe măsură ce gheața polară se topește și apar noi rute de transport maritim, scrie TVR Info.

„Cred că este timpul ca SUA să își pună din nou amprenta asupra Groenlandei”, a declarat trimisul american Jeff Landry pentru Agence France-Presse, adăugând că „Groenlanda are nevoie de SUA”.

„Cred că îl vedeți pe președinte vorbind despre intensificarea operațiunilor de securitate națională și repopularea anumitor baze din Groenlanda”, a spus el.

În punctul culminant al Războiului Rece, SUA aveau 17 instalații militare în Groenlanda, dar le-au închis de-a lungul anilor și în prezent mai au doar una – baza Pituffik din nordul insulei.

SUA vor să deschidă trei noi baze în sudul teritoriului, conform unor știri recente din presă.

Un pact de apărare din 1951, actualizat în 2004, permite deja Washingtonului să intensifice desfășurarea de trupe și instalațiile militare pe insulă, cu condiția să informeze Danemarca și Groenlanda în prealabil.

Trump a renunțat în ianuarie la amenințările de a confisca Groenlanda, iar un grup de lucru americano-danezo-groenlandez a fost înființat pentru a aborda preocupările sale.

Chiar dacă dorința unui „stăpân” de a „asigura controlul asupra Groenlandei… este complet lipsită de respect… suntem obligați să găsim o soluție”, a declarat marți prim-ministrul groenlandez, Jens-Frederik Nielsen, reporterilor în marja unui forum economic despre Groenlanda.

Emisarul american Landry, care este și guvernatorul republican al Louisianei, a sosit duminică în capitala Groenlandei, Nuuk . Nu a fost invitat oficial, iar prezența sa a stârnit controverse pe insulă.

Oficialii groenlandezi și danezi au afirmat în repetate rânduri că numai Groenlanda își poate decide viitorul.

Landry s-a întâlnit luni cu Nielsen și cu ministrul de externe al Groenlandei, Mute Egede.

Nielsen a declarat că discuțiile au fost „constructive”, dar a remarcat că nu există „niciun semn… că s-ar fi schimbat ceva” în poziția SUA.

Într-un interviu publicat miercuri în cotidianul groenlandez Sermitsiaq, Landry a amplificat visul Groenlandei de independență.

Deși sondajele arată că majoritatea groenlandezilor sunt în favoarea obținerii independenței față de Danemarca într-o zi, guvernul nu are astfel de planuri imediate, deoarece multe probleme rămân nerezolvate – în principal în ceea ce privește economia insulei, care depinde în mare măsură de Danemarca.

„Cred că există niște oportunități incredibile care pot, de fapt, să-i scoată pe groenlandezi de la dependență la independență”, a spus Landry în interviu.

„Cred că președintele Statelor Unite ar dori ca țara să devină independentă din punct de vedere economic. Și cred că este posibil aici”, a spus el.

Controversa din jurul vizitei lui Landry a fost amplificată de faptul că acesta a fost însoțit de un medic american, care a declarat pentru televiziunea daneză TV2 că se afla acolo „pentru a evalua nevoile medicale” din Groenlanda.

Danemarca și Groenlanda au respins în februarie oferta lui Trump de a trimite o navă spital „pentru a avea grijă de numeroșii oameni bolnavi care nu sunt îngrijiți acolo”.

Ministrul sănătății din Groenlanda, Anna Wangenheim, a criticat prezența medicului american.

„Groenlandezii nu sunt cobai într-un proiect geopolitic”, a spus ea.