Concret, articolele 10 și 11 din Legea cetățeniei ar urma să fie modificate. Dacă acum legea îi include și pe descendenții foștilor cetățeni români, proiectul păstrează procedura specială doar pentru persoanele care au avut efectiv cetățenia română și au pierdut-o.

Eugen Bejinariu, deputat PSD: Vorbim de redobândire. Înseamnă că ai avut cetățenie română și, prin urmare, vrei să o redobândești. Deci, nu baricadează drumul niciunui cetățean străin să își obțină cetățenia românească. Cu atât mai mult nu se adresează persoanelor din Moldova. De la Revoluție au trecut vreo 37 de ani, cred că cei care au vrut să își redobândească cetățenia și cei în cauză și descendenții lor, cred că au avut timpul destul să facă acest lucru.

În expunerea de motive, inițiatorii invocă trei argumente: revenirea la scopul reparator al legii, existența unei legături reale cu România și eficientizarea activității Autorității pentru Cetățenie.

Ei amintesc și cazurile investigate pentru suspiciuni de documente falsificate.

Cătălin Bochileanu, senator USR: Dacă această inițiativă ar fi adoptată, descendenții celor care au pierdut în mod nedrept cetățenia română nu ar mai putea solicita redobândirea. Un lucru care îi afectează în principal pe românii din Republica Moldova, în ultimele luni erau undeva la 200 de mii de cereri în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Senatorul USR atrage atenția și asupra cererilor deja depuse, pentru că proiectul nu conține, în forma actuală, dispoziții tranzitorii pentru acestea.

Critici vin și de la Chișinău.

Nicolae Negru, analist politic, istoric: Noi suntem români. Am deținut cetățenia României, ne-a fost luată în mod barbar, fraudulos, prin pactul Ribbentrop-Molotov și acum s-au găsit deputați PSD care, sub pretextul că întăresc securitatea României, ne lipsesc de acest drept.

Propunerea înregistrată la Senat pe 15 septembrie este abia la începutul traseului parlamentar.