Fondul Monetar Internaţional ar trebui să vândă 4% din rezervele sale de aur pentru a ajuta la oferirea unei reduceri a datoriei ţărilor sărace devastate de catastrofe legate de climă, se arată într-un studiu publicat miercuri, într-un moment în care finanţarea pentru climă domină discuţiile de la Conferinţa internaţională privind clima COP29 din Azerbaidjan, transmite Reuters.
Din Caraibe în Africa, ţările cu venituri scăzute au apelat în ultimii ani la FMI pentru sprijin, pe fondul şocurilor cum ar fi pandemia, majorând ulterior rambursările către creditorul de ultimă instanţă.
Deşi are o facilitate Catastrophe Containment Relief Trust (CCRT), aceasta acoperă doar 30 de ţări sărace şi are la dispoziţie fonduri de doar 103 milioane de dolari, se arată într-un studiu al cercetătorilor de la Boston University Global Development Centre, potrivit Agerpres.
CCRT este folosit să achite timp de până la doi ani împrumuturile către FMI ale statelor membre eligibile.
"Multe ţări vulnerabile din punct de vedere climatic nu au putut accesa CCRT deoarece criteriile sale de eligibilitate nu ţin cont de vulnerabilitatea climatică şi finanţarea este sever limitată", spun cercetătorii.
Soluţia ar fi vânzarea unei părţi din rezervele FMI de 9,5 milioane de uncii de aur, profitând de preţul ridicat al metalului galben, pentru a finanţa mai multe ţări. Vânzarea a 4% din rezervele FMI de aur ar genera 9,52 miliarde de dolari, acoperind o reducere a datoriei pentru 86 de ţări, conform studiului.
"Cu actualul preţ al unciei de aur care depăşeşte 2.600 dolari, vânzarea unei mici părţi ar avea potenţialul de a genera venituri semnificative şi ar reaproviziona cu uşurinţă CCRT", susţin cercetătorii.
Miercuri, uncia de aur se tranzacţiona la 2.606,42 dolari.
Sunt extrem de rare vânzările de aur din rezerva FMI. Ultima dată a fost în 2009/2010, când s-a renunţat la o optime din rezerve, pentru majorarea capacităţii de împrumut a FMI.
Orice vânzare de aur necesită sprijinul majorităţii membrilor Board-ului executiv.
