Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postică, spune că scrutinul legislativ din regiunea găgăuză ar putea fi organizat în vara acestui an în condițiile în care autoritățile de la Comrat vor depăși impasul. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Pavel Postică, a spus că sunt câteva scenarii pentru a depăși criza creată în regiune.
„Am ajuns în blocaj pentru că anumiți actori politici din autonomia găgăuză, care sunt și deputați în Adunarea Populară, pur și simplu, nu au respectat prevederile legale și timpul acordat de Parlament pentru ajustarea actelor normative din regiune la prevederile Codului electoral al R. Moldova, intrat în vigoare în 2023 în toată țara, cu excepția autonomiei găgăuze. Comisia Electorală Centrală pune în prim-plan interesul celor circa 130.000 de alegători din autonomie care au dreptul să-și aleagă organul reprezentativ – Adunarea Populară. Asistăm la un caz ieșit din comun în care drepturile a aproximativ 130.000 de alegători sunt afectate”, a spus Pavel Postică.
Potrivit vicepreședintelui Comisiei Electorale Centrale, sunt mai multe scenarii care ar putea fi aplicate pentru deblocarea situației.
„Noi am arătat deschidere și am menținut o comunicare continuă cu Adunarea Populară, încercând să identificăm soluții. Totuși, situația este complicată, deoarece mandatul Adunării Populare este expirat, iar aceasta nu mai are dreptul să adopte acte normative sau să modifice Codul electoral al Găgăuziei. Adunarea Populară poate adopta doar hotărâri administrative. Tehnic, poate stabili data alegerilor și poate forma componența organului electoral”, a explicat el.
„Între timp, la 9 februarie a expirat și mandatul vechii componențe a Comisiei Electorale din regiune, astfel că trebuie numită una nouă. Există câteva scenarii. Nu aș vrea să le detaliez acum, dar mingea este în terenul Adunării Populare. Dacă Adunarea Populară se va opune, cred că există posibilități legale prin care CEC să intervină și să adopte anumite documente regulatorii pentru desfășurarea scrutinului. Iar în ultimă instanță, dacă aceste două soluții vor eșua, Parlamentul va fi îndreptățit să intervină legislativ și să soluționeze diferendul. Sper să nu se ajungă la ultima soluție și să fie găsit un compromis prin intervenția Adunării Populare”, a afirmat Postică.
Potrivit Codului electoral, a subliniat el, CEC poate numi doar un președinte și un secretar interimar ai organului electoral central din Găgăuzia pe o perioadă determinată și doar în perioada electorală.
„Nu ne putem aroga dreptul de a constitui integral organul electoral în lipsa unor prevederi legale. Doar în cazul celui de-al treilea scenariu – intervenția Parlamentului și modificarea Codului electoral – CEC ar putea interveni și în crearea organului electoral. Dar acesta este un scenariu de ultimă soluție și ar presupune o durată lungă. E nevoie să treacă un an până la alegeri. Lucrurile sunt destul de complicate. Sper că reprezentanții Adunării Populare, cu care ne-am întâlnit de mai multe ori – atât la CEC, cât și în cadrul Comisiei juridice numiri și imunități – vor găsi o soluție”, a mai precizat Pavel Postică.
„Realist ar fi ca alegerile să aibă loc în vara acestui an, dacă autoritățile din autonomie vor parcurge toate procedurile legale pentru desemnarea membrilor organului electoral și stabilirea datei scrutinului. Va trebui elaborat și un act juridic care să clarifice supremația legislației electorale naționale asupra actelor normative regionale, cu excepția particularităților ce țin de organizarea scrutinului regional.”
Citește și: Adunarea Populară amână numirea noii componențe a organului electoral din Comrat
Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei urmau să se desfășoare pe 16 noiembrie 2025, în prima duminică după încheierea mandatului. Procedura a fost blocată din cauza absenței unui cadru legislativ funcțional.
În decembrie 2025, în regiune a fost formată o nouă Comisie Electorală. Deputații Adunării Populare a Găgăuziei au votat componența acesteia, desemnând patru noi membri. Noua componență a Comisiei urma să gestioneze organizarea și desfășurarea procesului electoral programat pentru 22 martie. Curtea Supremă de Justiție a dispus pe 20 ianuarie suspendarea executării hotărârilor Adunării Populare privind completarea componenței autorității electorale de la Comrat din cauză că legislativul de la Comrat nu a ajustat legislația electorală din regiune la cea națională.
Citește și: O decizie a Curții Supreme de Justiție creează haos instituțional la Comrat. Ce s-a întâmplat?
