„Există o percepție precum că persoanele în vârstă sunt mai expuse la boli pulmonare comparativ cu tinerii, pentru că tinerii sunt în perioada de creștere și formare și sunt mai puțin vulnerabili. De fapt, lucrurile ar trebui privite un pic mai nuanțat”, a explicat specialista.

Potrivit acesteia, tinerii pot dezvolta atât afecțiuni respiratorii acute, precum bronșitele și pneumoniile, cât și boli cronice, inclusiv astmul bronșic. Un aspect important este că sistemul respirator continuă să se dezvolte până în jurul vârstei de 20-25 de ani, iar expunerea la factori nocivi în această perioadă poate influența capacitatea funcțională a plămânilor.

„Este mai bine să îmbătrânești cu un plămân care și-a atins capacitatea funcțională maximă în condiții sănătoase la vârsta de 25 de ani decât cu un plămân care deja la 25 de ani a fost deteriorat", a subliniat Corina Rotaru.

Vapatul nu este lipsit de riscuri

Medicul atrage atenția în special asupra țigărilor electronice și dispozitivelor de vapat, care sunt adesea considerate mai puțin periculoase decât țigările obișnuite. Unele substanțe utilizate pentru aromatizare, precum diacetilul, au fost asociate cu bronșiolita obliterantă, o afecțiune care afectează căile respiratorii mici și poate duce la îngustarea acestora.

„Se vehiculează foarte mult termenul de "plămân de popcorn". Această denumire vine de la cazurile depistate în industria de producere a popcornului, unde persoanele expuse la diacetil au dezvoltat bronșiolită obliterantă", a explicat specialista.

Potrivit acesteia, afecțiunea poate produce modificări importante la nivelul bronhiolelor, afectând circulația aerului și funcția pulmonară. 

„Cu cât mai repede abandonezi acest obicei, cu atât mai bine este. Există studii clinice care demonstrează că funcția pulmonară se îmbunătățește după renunțarea la fumat", a declarat Corina Rotaru.

Tusea persistentă și lipsa de aer, semnale de alarmă

Primele semne ale unei afecțiuni respiratorii nu sunt întotdeauna evidente. Uneori, simptomele apar treptat și sunt puse pe seama oboselii sau a lipsei de condiție fizică.

„Ne așteptăm la niște simptome spectaculoase, dar, cu părere de rău, ele nu sunt de fiecare dată atât de manifeste. Poate să înceapă cu o tuse persistentă, cu o stare de oboseală la efortul obișnuit, cu o senzație de lipsă de aer sau de compresie toracică, căreia nimeni nu-i atrage atenția", a avertizat medicul.

Printre simptomele care necesită evaluare medicală se numără tusea persistentă, respirația șuierătoare, senzația de constricție toracică și dificultățile de respirație la efort. Riscurile sunt deosebit de importante în cazul copiilor și adolescenților diagnosticați cu astm bronșic.

„Dacă este vorba despre un copil diagnosticat cu astm bronșic și el începe să fumeze sau să utilizeze dispozitivele de vapat, riscul de acutizare este mult mai mare. Pot apărea respirația șuierătoare, tusea persistentă și lipsa de aer chiar și la eforturi neînsemnate", a explicat Corina Rotaru.

Poluarea și fumatul pasiv afectează căile respiratorii

Pe lângă fumat și vapat, sănătatea plămânilor poate fi afectată de poluarea atmosferică, vaporii proveniți din anumite activități profesionale, arderea frunzelor și expunerea la fumul de țigară al altor persoane.

Medicul explică faptul că sistemul respirator dispune de mecanisme naturale de protecție, care ajută la eliminarea particulelor și a mucusului din căile respiratorii. Fumul de țigară poate afecta funcționarea acestor mecanisme, crescând vulnerabilitatea în fața infecțiilor.

„Persoanele fumătoare sunt mai expuse să facă gripă și viroze, iar bronșitele pot fi mai agresive la ele. Exact la fel, țigările electronice și produsele de vapat pot afecta funcția pulmonară", a precizat specialista.

Pentru protejarea sănătății respiratorii, Corina Rotaru recomandă evitarea fumatului și a vapatului, reducerea expunerii la poluanți, vaccinarea antigripală și menținerea unui stil de viață activ. De asemenea, controalele medicale preventive pot contribui la identificarea timpurie a problemelor respiratorii.

„Nu este greu să verifici capacitatea funcțională, să faci o spirometrie, de exemplu, să vezi cum respiră plămânii tăi", a menționat medicul.

În ceea ce privește vitaminele și suplimentele, specialista subliniază că acestea nu reprezintă o soluție universală pentru sănătatea plămânilor.

„Nu există un complex unic de vitamine care să acționeze nemijlocit asupra sănătății mucoasei bronhiilor și a plămânilor în general. Mai bine ne adresăm unui specialist, care ne recomandă ceea ce este valabil pentru noi, pentru că fiecare om este individual și ar fi bine să fie evaluat așa cum trebuie", a conchis Corina Rotaru.