Deşi agenda oficială a summitului liderilor de la Bruxelles este dominată de subiecte ce ţin de apărare, competitivitate şi viitorul buget european, prima noapte de discuții a adus în prim-plan şi câteva teme politice sensibile. Discuţiile au evidenţiat divergenţe privind modul şi momentul unor eventuale contacte cu Rusia în contextul războiului din Ucraina, precum şi întrebări legate de ritmul extinderii Uniunii Europene.
Un alt episod care a atras atenţia la Bruxelles a venit de la Budapesta, după ce premierul ungar Peter Magyar şi-a revendicat modificarea textului concluziilor privind următoarele etape ale procesului de aderare. Mai multe detalii are trimisul special al TVR Moldova, Carina Muller.
Liderii Uniunii Europene şi-au reluat în această dimineaţă discuţiile la Bruxelles. Potrivit unor surse apropiate Consiliului European, în timpul nopţii, subiecte precum viitorul buget multianual al Uniunii sau competitivitatea economiei europene au trecut în plan secund, iar atenţia liderilor s-a îndreptat spre alte dosare sensibile. În ceea ce privește R. Moldova, dincolo de agenda oficială, extinderea s-a numărat printre subiectele sensibile ale summitului. Deşi dosarul nu figurează ca punct oficial pe agenda liderilor, ritmul procesului de aderare a ajuns în centrul atenţiei la doar câteva zile după deschiderea primului cluster de negocieri pentru Republica Moldova şi Ucraina.
Potrivit diplomaţilor europeni, târziu în noapte, premierul ungar Péter Magyar a insistat pe eliminarea din concluziile summitului referitoare la Ucraina a unei formulări care făcea trimitere la deschiderea următoarelor clustere de negocieri „cât mai curând posibil”. Iar într-un mesaj publicat după reuniune, liderul ungar a afirmat că eliminarea acestei referiri a avut loc la iniţiativa sa şi că formularea privind accelerarea procesului de aderare a fost retrasă „în ultimul moment”.
Prin urmare, textul final referitor la Ucraina menţine sprijinul pentru continuarea procesului de aderare în baza meritelor fiecărei ţări candidate, însă renunţă la referirea explicită privind deschiderea rapidă a următoarelor grupuri de negocieri. Diplomaţi europeni, citaţi de presa internaţională, spun că modificarea ar putea anticipa o dezbatere politică mai amplă privind ritmul extinderii Uniunii Europene.
Deşi formularea se referă deocamdată la Ucraina, subiectul ar putea avea implicaţii şi pentru Chişinău, în condiţiile în care Republica Moldova şi Ucraina avansează în prezent în paralel în procesul de aderare. Acum, nu este clar dacă este vorba despre o rezervă punctuală exprimată de Budapesta sau despre semnalul unei dezbateri mai profunde privind calendarul extinderii. Surse diplomatice afirmă că este încă prea devreme pentru a evalua eventualele consecinţe asupra următoarelor etape ale negocierilor.
Un alt element care a marcat discuţiile din noaptea trecută îl reprezintă divergenţele privind relaţia cu Rusia. Potrivit unor surse diplomatice, Franţa şi Germania, alături de alte state membre, şi-au exprimat rezervele faţă de eventuale iniţiative de dialog cu Kremlinul, în timp ce mai mulţi lideri au susţinut abordarea preşedintelui Consiliului European, Antonio Costa.
Episodul scoate la iveală o dezbatere care devine tot mai vizibilă la Bruxelles: în ce condiţii şi cum ar trebui Uniunea Europeană să gestioneze eventualele contacte politice cu Moscova în contextul războiului din Ucraina.
