Într-o declarație publică, Ștefanovici afirmă că interdicția a afectat posibilitățile de cooperare internațională ale lui Ceban și susține că justificările invocate în numele securității naționale și al presupuselor legături cu Federația Rusă trebuie examinate inclusiv din perspectiva proporționalității măsurii.

Acesta îi menționează pe fostul premier Ilie Bolojan și ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, precum și pe președintele României, Nicușor Dan, despre care afirmă că a susținut public fundamentarea măsurii. În ceea ce o privește pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a negat implicarea în decizie, Ștefanovici consideră necesară clarificarea circumstanțelor politice în care aceasta a fost luată.

Președintele CAPDR susține că schimbarea Guvernului de la București, învestit la 20 octombrie 2026, ar putea crea premisele pentru reevaluarea unor decizii anterioare. El cere examinarea posibilității de ridicare a interdicției impuse lui Ceban prin procedurile legale competente, afirmând că relațiile dintre România și Republica Moldova nu ar trebui să depindă de interesele temporare ale guvernărilor.

Cine este Ion Ștefanovici?

Ștefanovici conduce Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR), o organizație privată care promovează un program de interconectare România–Republica Moldova pentru perioada 2028–2034. Inițiativa este prezentată de organizație drept un mecanism de pregătire a proiectelor comune și de atragere a unor investiții europene de până la un miliard de euro.

CAPDR își atribuie un rol de intermediere tehnică în cadrul programului, invocând o platformă dezvoltată în urma unui proiect comun cu Agenția de Dezvoltare Regională Chișinău. Ștefanovici a invocat și participarea unor secretari de stat din România și Republica Moldova la un forum organizat de organizație, pe care o consideră o confirmare informală a sprijinului instituțional.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale de la Chișinău nu susține însă programul, avertizând că o entitate privată nu trebuie să preia atribuții care revin instituțiilor statului. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a precizat, la rândul său, că stabilirea domeniilor de intervenție și evaluarea costurilor unor asemenea proiecte țin de competența autorităților.

Și directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est din România, Vasile Asandei, a pus sub semnul întrebării mandatul și expertiza CAPDR pentru coordonarea relației bilaterale, afirmând că asemenea colaborări instituționale ar trebui gestionate prin instituțiile publice competente.

O altă necunoscută este suma de un miliard de euro vehiculată de organizație. Directorul ADR Chișinău, Sergiu Brînză, a declarat că nu cunoaște existența unei asemenea estimări la nivel guvernamental și a sugerat că aceasta ar putea proveni dintr-o apreciere personală a lui Ștefanovici.

În activitatea sa publică, CAPDR abordează și teme care depășesc dezvoltarea regională, promovând dialogul politic și cooperarea cu China. Organizația s-a implicat inclusiv în pregătirea unei delegații medicale din România și Republica Moldova pentru participarea la o reuniune în această țară.

Din răspunsurile instituțiilor consultate de TVR MOLDOVA nu rezultă că organizația ar fi primit un mandat oficial pentru coordonarea tehnică a programului bilateral. Rămân neclarificate statutul inițiativei, baza instituțională a acesteia și fundamentarea financiară a investițiilor anunțate.

În declarația sa despre Ion Ceban, Ștefanovici pledează pentru reevaluarea interdicției și clarificarea circumstanțelor în care a fost adoptată, fără a prezenta însă elemente noi care să demonstreze că măsura ar fi fost nejustificată.

● Citește și: Un miliard de euro și un program fără mandat? Misterul unui proiect România–R. Moldova