Numărul deciziilor de inițiere a procesului de amalgamare a unităților administrativ-teritoriale a crescut de aproape trei ori în primele luni ale anului, ajungând de la 71 la 208, potrivit autorităților, din cele peste 890 de primării existente în prezent. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a afirma miercuri, 25 martie, că acest lucru reflectă sprijinul tot mai mare al aleșilor locali pentru reformă în pofida unor rezerve existente și avertizează că tentativele de dezinformare și dezbinare a comunităților nu vor fi tolerate.
„La începutul acestui an, în evidența Cancelariei de Stat erau 71 de decizii de inițiere la procesul de amalgamare. La ziua de astăzi, avem 208 decizii de inițiere. Asta înseamnă că în aproape trei luni numărul de decizii de inițiere a procesului de amalgamare a crescut de trei ori și ne bucură foarte mult. Aici este un semnal clar. Aleșii localii trebuie să priorizeze bunăstarea cetațenilor și localităților lor. Cancelaria Guvernului va fi alături de ei. Noi vom veni și în scurt timp cu acel concept de reformă”, a declarat secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.
Chiar dacă există primari care se opun sau nu susțin această reformă, Alexei Buzu spune că acest lucru este normal și firesc într-o societate democratică.
„Noi suntem într-o democrație. Este firesc să existe opinii diferite. Noi înțelegem că acest proces, chiar dacă este extrem de necesar, este unul complex. De aceea, alte guverne, alte guvernări au ezitat să-și asume această reformă chiar dacă au înțeles că trebuie să facă acest lucru. Și cu siguranță sunt primari și vor fi primari care vor fi reticenți sau chiar vor fi împotrivă”, a explicat Alexei Buzu.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, procesul de amalgamare voluntară a unităților administrativ-teritoriale va fi mai simplu, mai flexibil și mai adaptat nevoilor comunităților. Modificările care îmbunătățesc acest mecanism au fost aprobate astăzi de Guvern. Acestea au fost elaborate în urma unui proces de consultare publică la care au participat peste 4.500 de aleși locali și cetățeni.
„Ceea ce noi nu vom tolera sunt cazurile când anumiți actori politici vor utiliza această reformă pentru a dezinforma, pentru a dezbina comunitățile și cetățenii lor”, a subliniat secretarul general al Guvernului.
Localitățile care aleg să se unească vor putea decide, de comun acord, a afirmat Buzu, centrul administrativ, acesta urmând să fie stabilit de un grup de lucru comun, în funcție de specificul și interesele fiecărei comunități.
Autoritățile subliniază că un principiu de bază rămâne menținerea serviciilor publice cât mai aproape de cetățeni. Astfel, după amalgamare, locuitorii vor putea accesa serviciile în propria localitate, inclusiv prin Centrele unificate de prestare a serviciilor (CUPS), fără a fi nevoiți să se deplaseze la noul sediu administrativ.
Noile reguli aduc și mai multă claritate în ceea ce privește calendarul procesului. Până la alegerile locale din 2027 nu vor fi organizate scrutinuri noi în localitățile amalgamate, acestea urmând să funcționeze în noul format după alegeri.
● Citește și: Ion Ceban vrea „referendum” pentru reforma administrației locale. Alexei Buzu: „Populism”
Pe 24 martie, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, Viorel Furdui, a condamnat„ideile radicale și iresponsabile care propun lichidarea tuturor primăriilor și reducerea lor la 40 de unități”.
„Doamne ferește și păzește Moldova Europeană! Opoziția nu trebuie să facă nimic, doar să culeagă roadele aroganței, prostiei și incompetenței. Reformatorii noștri nici măcar nu s-au consultat cu oamenii de știință pentru a înțelege lucruri elementare: termene, instituții, diferența dintre public și privat. În loc de claritate, avem confuzie și manipulare. Și culmea: se vorbește despre concurență economică între instituții publice! Vă imaginați unde se ajunge? Statul este pus să concureze cu el însuși, iar cetățeanul transformat în simplu client, fără garanții”, a spus el.
