“Am avut un schimb de opinii foarte bun și era necesar”, a declarat Michel, într-o conferință de presă comună cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul primei zile a summitului european de la Bruxelles.

După ore de negocieri în care au convenit asupra unei poziții comune în războiul Israel-Hamas, cerând “coridoare și pauze umanitare” și sprijinind “organizarea în curând a unei conferințe de pace”, liderii europeni au discutat și despre revizuirea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, negociat și convenit în 2020, în timpul crizei sanitare provocate de pandemia de coronavirus

“În urma schimbului aprofundat de opinii cu privire la propunerea de revizuire a cadrului financiar multianual 2021-2027, Consiliul European invită Consiliul să continue lucrările, cu scopul de a se ajunge la un acord general până la sfârșitul anului“, se arată în concluziile adoptate de cei 27 de șefi de state și de guverne.

Comisia Europeană a solicitat țărilor membre să adauge încă 66 de miliarde de euro la bugetul multianual pentru o serie de priorități, de la ajutorul acordat Ucrainei, migrație, răspunsul la dezastre naturale și competitivitatea UE în raport cu efectele Legii privind reducerea inflației din SUA.

“Știm că există opinii diferite în jurul mesei”, motiv pentru care a fost important “să se îmbunătățească înțelegerea reciprocă între lideri”, a completat președintele Consiliului European.

Opțiunile aflate pe masa liderilor europeni pentru finanțarea suplimentară a bugetului UE presupun noi alocări din partea statelor membre, redislocarea fondurilor de pe alte programe și resursele proprii ale UE.

De cealaltă parte, președinta Comisiei Europene a recunoscut că există constrângeri atât în privința limitelor bugetului UE, cât și la nivelul statelor membre ca urmare a tuturor crize succesive și suprapuse: pandemie, criză energetică, războiul din Ucraina și noul focar de conflict în Orientul Mijlociu.

De altfel, Ursula von der Leyen a părut să evite mai multe întrebări din partea presei pe acest subiect, motivând oboseala. “Este prea târziu, sunt prea obosită. Două întrebări într-una singură sunt prea dificile pentru mine în acest stadiu”, a spus von der Leyen. 

Ea a menționat, totodată, că două treimi din bugetul actual al Uniunii Europene este reprezentate de programele de coeziune și agricultură, iar o treime programe precum Erasmus și Horizon Europe, după ce a fost întrebată dacă va fi aplicat scenariul tăierii finanțării unor programe emblematice pentru a injecta fonduri în noile priorități.

Din partea statelor membre, pozițiile sunt, ca de obicei, diferite.

Întrebat dacă liderii vor reuși să ajungă la un acord până la următorul summit din decembrie, așa cum era prevăzut, premierul olandez Mark Rutte a reacționat cu scepticism, afirmând că există “opinii destul de divergente”. În același timp, noul premier pro-rus al Slovaciei, Robert Fico, a avertizat cu privire la corupția din Ucraina, arătând că cheltuirea de bani în plus pentru Ucraina precum fondul de 50 de miliarde de euro este un subiect dificil pe care să-l prezinte publicului de acasă.

Viktor Orbán, premierul Ungariei, a declarat că sprijinul UE pentru Ucraina nu funcționează, lucru pe care l-a spus public și înainte de ședința Consiliului European.

Din partea României, președintele Klaus Iohannis a declarat înainte de summit că discuțiile privind revizuirea bugetului multianual al Uniunii Europene vor reprezenta “tema cea mai complicată” și că va pleda pentru păstrarea fondurilor alocate pe coeziune și agricultură, precizând că a demarat o discuția cu președinta Comisiei Europene pentru finanțarea suplimentară a proiectelor prin care România să fie un actor important în procesul de reconstrucție a Ucrainei.

În perioada premergătoare summitului, diplomații UE au subliniat că a fost esențial să se obțină mai multă orientare politică din partea liderilor UE cu privire la propunerea Comisiei Europene de revizuire a bugetului, pentru a face posibil un acord bugetar în decembrie.