Criza financiară la Întreprinderea de Stat „Calea Ferată a Moldovei” (CFM) continuă: feroviarii nu și-au mai primit salariile de jumătate de an, în timp ce pierderile financiare se ridică la aproximativ 95 de milioane de lei. Pe fonul crizei, generată de scăderea fluxului de mărfuri și pasageri, precum și de contextul economic și geopolitic regional, CFM a anunțat că suspendă circulația trenurilor pe ruta Bălți-Rogojeni și cursa Chișinău-Bender.
Începând cu 14 ianuarie, trenul Chișinău-Ungheni va fi singura rută feroviară activă în Republica Moldova, după ce CFM a suspendat circulația trenurilor suburbane pe rutele Bălți-Rogojeni și Chișinău-Bender, din cauza dificultăților financiare cu care se confruntă. În traficul internațional, întreprinderea de stat continuă să opereze zilnic rutele Chișinău-București, Chișinău-Iași-Socola și Kiev-Chișinău, scrie RadioMoldova.
Scăderea fluxului de mărfuri și pasageri, cauzată de redirecționarea tranzitului feroviar ucrainean și de seceta din vara anului 2024, a contribuit semnificativ la deteriorarea situației financiare, a precizat pentru Teleradio-Moldova CFM.
„Doar pe parcursul anului precedent, serviciile de transport călători pe rutele naționale a adus întreprinderii pierderi în sumă de circa 94,6 milioane lei. (…) Restanțele salariale au fost achitate angajaților pentru luna iulie 2024 și sunt în proces de achitare, reieșind din mărimea surselor financiare provenite în urma transportului de mărfuri. Constatăm acumularea restanțelor salariale în sumă de circa 162,9 de milioane de lei, create în rezultatul scăderii esențiale a fluxului de mărfuri și pasageri, în contextul situației din regiune, create în rezultatul războiului din Ucraina, care a dus la practic stoparea tranzitului pe calea ferată din Moldova a mărfurilor ucrainene spre Uniunea Europeană și invers și redirecționarea de către Căile ferate ucrainene a mărfurilor spre porturile maritime Odesa și Ismail”.
Calea Ferată se confruntă cu provocări fără precedent, iar fără sprijin din partea autorităților perspectivele rămân incerte, consideră fostul director al întreprinderii, Oleg Tofilat.
„Veniturile sunt mult mai mici decât cheltuielile întreprinderii și în cazul acesta cel mai logic este să lărgești la maxim veniturile și să privești optimist la cheltuieli. Trebuie să ne întoarcem la autorități, trebuie să fie responsabile. Acum, eforturile de modernizare nu răspund la nicio întrebare de ziua de azi, ele răspund la întrebările de peste 2, 3, 5 ani și Guvernul nu face absolut nimic pentru a rezolva problema de astăzi. În primul rând, este nevoie de viziune din partea Guvernului și de multă diligență din partea CFM”, a declarat Oleg Tofilat la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Am încercat să discutăm cu directorul APP și reprezentanții Guvernului despre măsurile pe care își propun să le implementeze pentru remedierea situației la Calea Ferată, însă nu am primit un răspuns până la publicarea subiectului. CFM a precizat în răspunsul pentru Teleradio-Moldova că analizează măsuri pentru redresarea situației financiare, inclusiv pentru acoperirea cheltuielilor operaționale, plata restanțelor salariale și întreținerea infrastructurii.
Reamintim că situația la Calea Ferată a Moldovei a început să se agraveze după luna august 2022, când tranzitul feroviar din Ucraina a scăzut drastic, odată cu redeschiderea portului Odesa. Schimbarea a dus la diminuarea veniturilor CFM și, implicit, la întârzieri tot mai mari în plata salariilor angajaților, care au început să se confrunte cu restanțe de câteva luni.
În plin regres financiar și cu datorii la salarii de milioane de lei, CFM a decis să instituie, din septembrie 2024, programul de patru zile lucrătoare pe săptămână. Întreprinderea își motiva atunci decizia prin scăderea semnificativă a volumului de transport de mărfuri. În încercarea de a reduce povara financiară și de a achita parțial datoriile salariale, CFM a scos la licitație, pe parcursul anului trecut, vagoane și piese vechi, însă măsurile s-au dovedit a fi insuficiente pentru redresarea situației economice.
Deputatul Radu Marian a explicat dificultatea alocării de fonduri publice pentru plata salariilor în companiile de stat, deoarece acest lucru ar putea crea așteptări similare și în sectorul privat, iar legea interzice discriminarea între cele două sectoare:
„Este mult mai complicat să aloci bani pentru plata salariilor unei companii, deoarece acest lucru ar putea genera așteptări similare din partea altor întreprinderi, inclusiv cele private. Legea nu permite discriminarea între companiile de stat și cele private. În loc să direcționăm bani pentru educație, pensii sau infrastructură, ar trebui să rezolvăm probleme comerciale, ceea ce nu este sustenabil”, a explicat Marian în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Rlive.
