7 aprilie 2009 rămâne o zi simbolică pentru lupta tinerilor moldoveni împotriva fricii și a abuzului, o amintire a curajului unui popor care a ales democrația și libertatea în fața regimului comunist, susține premierul Dorin Recean.
„7 aprilie 2009 este despre libertate. Mii de tineri au ieșit în stradă pentru a apăra democrația și libertatea. Pentru că nu acceptau să trăiască într-o țară condusă de frică, minciună și abuz. Protestul lor a fost deturnat, iar mulți din acei tineri au fost maltratați, bătuți, umiliți și arestați", spune prim-ministrul Dorin Recean.
Premierul a mai menționat că este o amintire a curajului unui popor care nu a vrut să trăiască în tăcere și supunere, un popor care a ales libertatea.
„Astăzi, țara noastră pășește cu încredere spre un viitor mai bun, în care drepturile cetățenilor sunt respectate. Generația 7 aprilie 2009 a demonstrat că Republica Moldova este liberă și hotărâtă să-și urmeze calea firească în marea familie europeană. Și asta e ceea ce facem noi acum", a punctat prim-ministrul.
16 ani de la protestele din 7 aprilie 2009. Maia Sandu: „Libertatea trebuie apărată zi de zi"
La 7 aprilie 2009, mii de tineri nemulţumiţi de rezultatul alegerilor parlamentare care-i dădeau pe comunişti învingători cu o majoritate covârşitoare, au ieşit la un protest paşnic în centrul Chişinăului. În scurt timp, manifestaţia a degenerat în violenţe.
Provocatori din rândurile protestatarilor au început să devasteze sediile Parlamentului şi instituţiei prezidenţiale, rănind mai mulţi poliţişti care încercau să menţină ordinea publică.
Moartea lui Valeriu Boboc este singurul deces recunoscut oficial de autorităţi, deşi sunt suspiciuni că ar mai fi murit unii tineri.
Potrivit datelor Procuraturii Generale, după evenimentele din aprilie 2009 au fost pornite zeci procese penale, însă doar câteva au fost finalizate fiind găsite persoanele vinovate.
Potrivit Amnesty International pe 7 aprilie 2009 peste 600 de persoane au fost maltratate, reţinute şi bătute cu cruzime, nu au beneficiat de o justiţie independentă şi echitabilă, au fost deţinute în condiţii inumane, fără apă şi mâncare.
Autorităţile de atunci au evaluat la 146 de milioane de lei pagubele produse după distrugerea sediilor Preşedinţiei şi Parlamentului, a mai multor mijloace de transport, a mobilierului şi tehnicii de calcul.
Igor Grosu: După 7 aprilie, politicieni declarați pro-europeni au tot vândut țara Kremlinului