După mai bine de trei decenii de independență, Republica Moldova şi-a ales calea şi este candidat pentru aderare la Uniunea Europeană. O şansă istorică de a construi un stat pe care cetăţenii să nu-l mai părăsească în căutarea unei vieţi mai bune. E nevoie, însă, de unitate şi implicare pentru ca acest deziderat să fie transpus în realitate. Republica Moldova pare determinată să taie definitiv legăturile cu trecutul sovietic. Dar unii mai au, încă, sentimentul fricii şi inferiorităţii, moştenit din perioada sovietică. Un balast de care trebuie să scăpăm, altfel dezoltarea ţării se va face, în continuare, într-un ritm prea lent. Iar un exemplu în acest sens poate fi Estonia, o altă ţară mică având trecut sovietic dar care a reuşit, la scurt timp de la obţinerea independenţei, să devină un model de dezvoltare. Urmează ultimul material din campania Moldova Independentă.
„Muncesc de mulţi ani în Europa, mult mai bine de trăit, şi cerinţele sunt mai mari, mentalitatea trebuie de schimbat, 100 de procente.”
„Să ne spuneţi dacă perioada sovietică ne-a influenţat, ca mentalitate? Foarte, ne-a zombat într-un fel, uite aşa şi nu invers, abia acum am început a înţelege ce înseamnă libertatea.”
„Propaganda, trebuie de distrus toată propaganda rusească şi să lămurească la lume, să mergem înntr-un pas, corect, să fim independenti, să nu depindem de nimeni, de lămurit la fiecare om... băbută, copil, în UE e mai bine, cum trăiesc europenii şi cum trăiesc în Rusia, diferenţa este foarte mare.”
„Oamenii în vârstă au părerea că o fost mai bine atunci dar nu cred că a fost mai bine fiindcă nu erau oamenii liberi, erau dictati, dirijati, nu puteau să procure. Cred că autoritătile trebuie să depună mai mult efort ca să pună la curent oamenii cu tot ce se intimpla azi. Trebuie toti sa aiba o directie si sa meargă intr-o directie, dacă luăm tarile dezvoltate, uite cum trăiesc de bine.”
Un pas înainte şi doi înapoi. Cam acesta a fost ritmul de dezvoltare al Republicii Moldova mai bine de 32 de ani. Lucrurile se mişcă greu, chiar şi acum când ţara are o direcţie clară de dezvoltare. Mulţi se întreabă ce lipseşte... Sunt voci care spun că e nevoie de mai multă implicare, gândire critică şi unitate. Propaganda sovietică şi-a lăsat amprenta şi pune beţe în roate progresului. Unii dintre noi încă mai cred că cineva trebuie să ia decizii în locul nostru, încă mai preferă să dea mită, să fugă de responsabilităţi sau să se uite în altă parte atunci când văd ceva în neregulă. Sociologii spun că această gândire vine din trecutul sovietic, când omul era învăţat să nu aibă inițiative, să fie ascultător şi să se teamă.
VEACESLAV REABCINSCHI, sociolog: „Societatea moldovenească, populaţia noastră consideră că cineva le va rezolva problemele cu care se confruntă pentru că aşa a fost în sistemul cel vechi, un sistem autoritar în care omul era lipsit de iniţiativă şi atunci statul îşi asuma marea responsabilitate de a le soluţiona problemele oamenilor. O altă problemă este faptul că noi continuăm să discutăm la bucătărie ceea ce de fapt ar trebui să discutăm în societate. Noi putem să ne expunem părerea, să ne spunem gândurile, avem libertatea aceasta şi trebuie să profităm. Noi putem să ne construim un stat, o ţară, aşa cum noi ne-o dorim. Aceasta depinde foarte mult de în ce măsură oamenii se vor implica în construcţia acestui stat.”
Psihologii cred că nostalgia unora faţă de perioada sovietică este, doar, efectul propagandei şi nu coincide cu realitatea de atunci, plină de limite şi prejudecăţi. De aici şi conflictul între generaţii, care poate fi soluţionat doar prin informare şi exemple concrete.
ZINAIDA GRIBINCEA, psiholog: „Uniunea sovietică a fost un proiect tendenţios care a existat mult timp datorită maşinăriei propagandistice. Desigur există persoane care au trăit în acea perioadă şi automat au gânduri şi emoţii retrospective romantizate care nu coincid cu adevărul.”
Sociologii spun că indiferenţa ne costă atunci când vorbim de corupţie, de nepotism, de politizare excesivă sau de lipsă de profesionalism în rândul funcţionarilor publici. Şi, iarăşi, implicarea poate face diferenţa. În achizițiile publice, de exemplu, poate reduce riscul fraudării. Când vine vorba de vot, o prezenţă masivă poate impune adevărata voinţă a poporului. Iar în cazuri de violenţă, implicarea poate salva vieţi. Doar o investiţie serioasă în educaţie ar putea aduce Republica Moldova în rândul ţărilor dezvoltate. Avem mulţi oameni deschişi la minte, cu demnitate naţională şi valori adevărate. E nevoie de implicare pentru a-i convinge şi pe ceilalţi că acesta este drumul care duce spre o viaţă mai bună, acasă. Acolo unde există o societatea civilă puternică lucrurile se mişcă din loc. Un exemplu în acest sens este Estonia. SKYPE EXCELENŢA SA VICTOR GUZUN, fost ambasador al Republicii Moldova în Estonia: „Noi avem aşa o politică aici în Estonia, vedeti ca eu spun deja noi, eu locuind atâţia ani în Estonia care se numeste nicioadată, deci nicioadată Estonia nu mai trebuie să fie singură, întotdeauna trebuie să aibă aliaţi. Şi asta a fost un fel de linie roşie atunci când şi-a recăpătat independenţa, această şansă istorică de a se rupe de trecutul sovietic, atunci întreaga societate s-a implicat în acest proces.”
Nici măcar represiunile staliniste nu-i împiedică pe unii locuitori ai Republicii Moldova să se gândească nostalgic la trecutul sovietic. Istoricii spun că îi ajută în acest sens şi simbolurile sovietice, rămase în picioare şi la 30 de ani de la obţinerea independenţei ţării. Chiar pe Bulevardul Ştefan cel Mare din Chişinău putem vedea clădiri cu simbolurile preluate din stema Uniunii Sovietice: steaua, secera şi ciocanul.
MĂDĂLINA GUŞTIUC, jurnalist TVR MOLDOVA: „Suntem pe bulevardul Grigore Vieru, din Chişinău, şi, după cum puteţi vedea, cele mai multe blocuri de locuinţe aparţin modelului sovietic Hruşciovka, folosit pentru construcţia clădirilor rezidenţiale în anii 50-60.”
MĂDĂLINA GUŞTIUC, jurnalist TVR MOLDOVA: „În interiorul acestei clădiri mai domină şi acum influenţa sovietică. Atât pe hol, cât şi în interiorul locuinţelor, timpul parcă s-a oprit în loc.”
„Noi, cei care am locuit în acea perioadă, avem o nostalgie fiindcă eram tineri şi când eşti tânăr, totul este mai roz. Eu văd după anii 90 când noi am devenit independenţi că este mai bine decât în Uniunea Sovietică, mai ales faţă de sfârşitul anilor 80 când era deficit şi aşa mai departe.”
„Nu nu duc dorul. Mai bine să fie libertate, da.Nouă aşa ne părea că era tare bine. Dar acum, nu avem nevoie de Rusia. Totuşi, speraţi spre un viitor european? - Da, da. Eu am fost în Spania, cinci ani am lucrat.”
Şi în satele din Republica Moldova se mai văd simbolurile sovietice.
MĂDĂLINA GUŞTIUC, jurnalist TVR MOLDOVA: „Clădirea Casei de Cultură din satul Văsieni a fost finalizată în 1970. Pe frontispiciul ei putem observa şi acum simbolurile Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti.”
Îmbucurător e că se vorbeşte din ce în ce mai mult despre importanţa cunoaşterii adevărului istoric. Cultura şi mentalităţile de tip sovietic pierd din ce în ce mai mult teren pentru că nu mai sunt promovate şi susţinute la nivel de stat.
EXCELENŢA SA VICTOR GUZUN, fost ambasador al Republicii Moldova în Estonia: „Eu am un regret din copilărie pentru că nu am auzit foarte des sau permanent să mi se spună Victor Republica Moldova are o șansă de viitor, noi suntem în ocupație, noi trebuie să ne păstrăm cultura, să ne păstrăm limba, tradiţiile, cumva să ne ținem împreună grămăjoară. Acest lucru a fost omniprezent în societatea estoniană, deci chiar și în perioada sovietică se vorbea permanent despre istorie, cultură, despre aceste festivaluri masive de cor, dans. S-au simpla idee că în Estonia nu s-a trecut la grafie chirilică aşa cum s-a întâmplat în Republica Moldova, sau s-a vehiculat că noi avem o limbă moldovenească, care de fapt nu există, deci cumva rezistenţa aceasta a fost permanentă. Să nu uităm că stăpâni în Republica Moldova suntem doar noi şi să nu încercăm să stăm pe două scaune, nu există aşa ceva, să ne alegem o cale și fiecare dintre noi să facem în fiecare zi tot posibilul să ne mișcăm spre ea. Şi calea este doar una: integrarea în Uniunea Europeană.”
